Alegerile europene din Ungaria: opoziția lui Viktor Orbán caută iarăși să se unească
Pe 9 iunie, maghiarii își vor alege europarlamentarii, dar și primarii și guvernele locale. Un calendar care ar putea – în sfârșit – să favorizeze opoziția, pe care principalul contra-candidat Péter Magyar ar dori să o unească.
Alegerile din Ungaria promit să fie interesante din multe puncte de vedere. Pentru prima dată de când au aderat la Uniunea Europeană, în urmă cu douăzeci de ani, maghiarii vor nominaliza în aceeași zi deputații pe care îi vor trimite Parlamentului European, primarii și guvernele locale. Pe lângă cei 21 de deputați europeni (față de cei 33 ai României), va fi vorba de alegerea a 3.177 de primari (inclusiv cel al Budapestei), aproximativ 16.500 de consilieri orășenești, 432 de consilii județene (diviziunea administrativă maghiară între stat și municipiu) și 33 de consilii capitale.
Regulile electorale ale țării, menite să favorizeze actualul guvern Fidesz (populist pro-putinist), împing partidele de opoziție, de la stânga la extrema dreaptă, să facă o astfel de campanie încât să poată forma o coaliție împotriva lui Orbán. În schimb, sistemul electoral proporțional al alegerilor europene permite partidelor să participe în mod autonom. Ele obțin astfel rezultate mai bune decât la alegerile naționale, cel puțin în ceea ce privește numărul de mandate câștigate. Dar asta nu se datorează neapărat faptului că alegătorii vor să susțină opoziția sau să pedepsească mai mult guvernul: împărțirea circumscripțiilor electorale și mitele pentru a câștiga sunt o realitate constatată acolo. Într-un astfel de sistem, este perfect posibil pentru partidul populist și naționalist al premierului Viktor Orbán, uniunea civică maghiară (Fidesz), care reunește aproape 50 % din voturi la nivel național, obține în schimb două treimi din mandatele parlamentare și își menține majoritatea. La alegerile europene din 2019, Fidesz a câștigat 13 locuri maghiare în Parlamentul European, adică 52% din voturi, față de cele opt locuri ale partidelor de opoziție. Chiar dacă nu a obținut o victorie răsunătoare, tot s-a descurcat mai bine decât de obicei. Anul acesta, datorită poziției populiste față de războiul din Ucraina, rezultatul poate fi anticipat ca fiind si mai mult in favoarea puterii.
Anecdotele scrutinului
Când s-a anunțat că în ziua alegerilor europene vor avea loc și alegerile locale, mulți maghiari au întâmpinat vestea cu suspiciune, văzând-o ca pe un nou instrument electoral de favorizare a puterii lui Viktor Orban. Nu va fi neapărat cazul: combinarea celor două alegeri ar putea ajuta - dar și dăuna - candidaților apropiați guvernului. Prezența la vot la alegerile europene și locale este în general scăzută în Ungaria, între 30 și 35%. În 2019, prezența la vot a crescut la 43,58%, una dintre cele mai mari rate înregistrate vreodată în țară. Cu toate acestea, această cifră rămâne cu mult sub media europeană, cu un decalaj de aproape zece puncte.
Făcând alegerile locale să coincidă cu cele europene, probabil că guvernul speră să revigoreze situația. Într-adevăr, întrucât alegătorii urbani tind să fie mai implicați în alegerile pentru Parlamentul European, Fidesz poate considera că prin combinarea acestor alegeri cu cele municipale se va contribui la stimularea participării în zonele rurale. Cu toate acestea, la alegerile locale din 2020, mai multe orașe mari au ales primari din opoziție. Este cazul în special al lui Gergely Karácsony, candidatul coaliției de opoziție, care a câștigat funcția de primar al capitalei Budapesta. Pe scurt, dacă Fidesz reușește să câștige voturi la sate, riscă și să mobilizeze opoziția din orașe și să piardă locuri la nivel local.
Un alt fenomen politic important ar putea schimba situația. Cu câteva săptămâni în urmă, Péter Magyar era încă aproape necunoscut publicului larg din Ungaria. De atunci, despre omul de afaceri Fidesz, care este și fostul soț al fostei ministre a Justiției Judit Varga, a continuat să se vorbească atât de mult împotriva guvernului, insistând să denunțe public guvernul lui Viktor Orbán și a alegând astfel bine momentul. Nu putea să-i destabilizeze pe cei care timp de cincisprezece ani au guvernat o țară UE care alunecă treptat spre autocrație. Judit Varga a demisionat după ce a aprobat o grațiere prezidențială pentru un deținut apropiat de Fidesz într-un dosar de infracțiuni juvenile.
Ungaria se confruntă cu o realitate foarte tristă. În lipsa unei opoziții politice credibile și unite, capabile să conteste puterea lui Orban , alegătorii caută în zadar noi speranțe și noi promisiuni. Ei par gata să aibă încredere chiar și într-un om de afaceri Fidesz care a întors spatele partidului, denunță energic actualul regim, publică documente și promite alte dovezi. Într-un sondaj recent realizat de Median, Péter Magyar s-a bucurat deja de un rating de 68 % , iar 13% dintre cei care auziseră de el au spus că îi vor da votul, în timp ce 20% ar fi dispuși să-l ia în considerare.
Lipsa forței unificatoare*
Dacă iruperea lui Péter Magyar în dezbaterea publică a perturbat planurile electorale ale Fidesz, aceasta nu a egalat însă șansele partidelor de opoziție, care sunt fragmentate și profund divizate. În absența unei forțe unificatoare, alegătorii sunt dornici să găsească noi lideri, ceea ce explică de ce astfel de fenomene sunt discutate pe larg în mass-media independentă din Ungaria. Nu se vede nicio creștere sau scădere semnificativă a intențiilor de vot în favoarea partidelor opuse Fidesz. Prin urmare, apariția lui Péter Magyar nu a întărit în mod deosebit sprijinul pentru partidele de opoziție, dar nici nu le-a făcut să piardă teren.
Dacă Péter Magyar nu primește un sprijin semnificativ din partea opoziției în timpul alegerilor pentru Parlamentul European, este dintr-un motiv simplu: nu poate participa, întrucât termenul de înregistrare a noilor partide expirase deja când și-a început cruciada politică. Între timp, pentru acest nou actor politic există o singură opțiune disponibilă: să se alăture unui mic partid existent și să candideze sub steagul acestuia.
Deci, deși rezultatele alegerilor europene din 2024 ne vor oferi o privire interesantă asupra stării actuale a politicii țării, ele ar putea să nu pună capăt stăpânirii lui Orbán asupra democrației maghiare și nici nu vor reduce la tăcere criticile îndreptate de el împotriva UE.
Autor: Dan Alexe
