Cum se va schimba cursul războiului după ce SUA a permis Ucrainei să atace cu arme americane Rusia? Zelenski acuză China de subminarea planului său de pace
Presa internațională continuă să urmărească evoluția războiului ruso-ucrainean, încercând să afle cum se va schimba cursul conflictului militar dacă Ucraina va ataca teritoriul Rusiei cu arme occidentale. Mai multe publicații urmăresc protestele necontenite din Georgia împotriva legii agenților străini, în timp ce presa de la Beijing relatează despre explorarea unei părți necunoscute a Lunii de către chinezi și despre beneficiile acesteia pentru omenire.
În timp ce Ucraina duce o luptă contra cronometru pentru a-și întări defensiva pe linia frontului, aliații săi occidentali se grăbesc să convină în următoarele săptămâni asupra următorului plan privind noile ajutoare militare ce urmează a fi livrate Kievului, scrie Euroactiv. Publicația precizează că liderii occidentali analizează o propunere de a-i oferi Ucrainei 100 de miliarde de euro timp de câțiva ani, decizie care ar trebui să fie luată până la summit-ul NATO de la Washington programat la mijlocul lunii viitoare. Secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, face în același timp, presiuni pentru ca sprijinul pentru Ucraina să poată continua chiar dacă fostul președinte republican Donald Trump ar reveni la Casa Albă după alegerile prezidențiale din noiembrie.
Ucraina a lovit cu rachete americane HIMARS ținte militare aflate pe teritoriul regiunii Belgorod din Rusia, la doar câteva ore după ce Statele Unite au permis acest lucru, dezvăluie revista Forbes. „Deocamdată nu este clar ce pagube a cauzat acest raid instalațiilor militare ruse, dar este evident că prin aceste lovituri, se urmărește distrugerea trupelor ruse care atacă regiunea nord-estică a Ucrainei”, Harkov, notează publicația. În acest fel, militarii ucraineni vor să anihileze ofensiva rușilor, evitând luptele pentru fiecare stradă în satul Volceansk, explică jurnaliștii de la Forbes.
BBC se întreabă dacă folosirea armelor occidentale împotriva țintelor militare de pe teritoriul Rusiei va influența cursul războiului din Ucraina. Asta va întări capacitatea trupelor ucrainene de a respinge viitoarele atacuri rusești cu bombe ghidate folosite în mod regulat pentru a bombarda Harkovul și alte orașe de la frontieră, scrie publicația. Potrivit analiștilor citați de BBC, pentru a opri astfel de atacuri, trupele ucrainene trebuie să distrugă avioanele care transportă aceste bombe, iar rachetele americane Patriot sunt singurele arme capabile să doboare aceste aeronave. ”Cu toate acestea, amplasarea sistemelor de apărare antiaeriană Patriot în regiunea Harkov este extrem de riscantă. Dronele spion le pot detecta rapid, iar Rusia poate distruge aceste sisteme aeriene foarte scumpe cu rachete de tip Iskander”, explică expreții militari citați de BBC.
The Washington Post, descrie modul în care Kievul a reușit să convingă Statele Unite să permită lovituri asupra Rusiei cu arme americane. Potrivit surselor publicației de la Casa Albă și Pentagon, ”Ucraina a devenit îngrijorată de situația din regiunea Harkov încă din martie. În același timp, consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden, Jake Sullivan, a sosit la Kiev și a cerut construirea urgentă a pozițiilor defensive lângă Harkov. La sfârșitul lunii aprilie, Statele Unite au extins asistența militară pentru Ucraina, dar acest lucru s-a întâmplat prea târziu pentru a opri avansul armatei ruse. Până pe 13 mai, Kievul nu avea deja nimic de pierdut și s-a adresat Washington-ului cu o cerere de a-i permite să atace teritoriul Rusiei. Oficialii ucraineni au discutat timp de 90 de minute prin intermediul unui link video, încercând să-i convingă pe Sullivan, pe șeful Pentagonului Loyd Austin și pe șefii de stat major invocând pierderile semnificative ale armatei ucrainene. Biden a fost de acord, dar a cerut o modificare detaliată a condițiilor de utilizare a armelor americane. Acest lucru ar fi putut întârzia procesul cu încă două săptămâni, dar intervenise personal secretarul de stat Antony Blinken, care se întorsese recent de la Kiev și evaluase situația ca fiind foarte gravă. Astfel, Casa Albă a luat decizia de a-i permite Ucrainei să atace teritoriul rus cu arme americane în weekend”, conchide The Washington Post.
România discută despre transferul sistemului de rachete antiaeriene american Patriot în Ucraina, notează UNIAN. Publicația îl citează pe premierul român, Marcel Ciolacu, potrivit căruia problemă este în prezent în discuție, o decizie în acest sens urmând să fie aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării. "Asta nu înseamnă că dacă sistemul acoperă o parte din Ucraina, atunci nu acoperă România, iar în acest moment, propunerea este încă analizată”, a explicat șeful executivului de la București. Recent, Roderich Kiesewetter, vicepreședintele comisiei parlamentare pentru monitorizarea activităților serviciilor de informații germane, a propus ca țările vecine să extindă zona de apărare aeriană și să închidă o parte din vestul Ucrainei, remarcă UNIAN.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat duminică Beijingul că încearcă să submineze conferința de pace planificată pentru această lună în Elveția, relatează Politico. Într-un discurs susținut în Singapore, Zelenski a spus că Beijingul, spre deosebire de SUA, face eforturi să se asigure "că multe țări nu vor participa la summitul pentru pace". Rusia nu a fost invitată la conferința programată pe 15 și 16 iunie, și China a anunțat că nu va participa, scrie publicația amintind că Beijingul a avansat propriul său plan de pace, care nu prevede retragerea trupelor ruse din Ucraina, așa cum presupune planul Kievului.
Acordul privind construcția gazoductului Rusia-China stagnează din cauza prețului cerut de Beijing, titrează Financial Times. Potrivit publicației, încercările Rusiei de a încheia un acord major cu China nu au sorți de izbândă pentru că Beijingul ar cere prețuri prea scăzute la gazul importat din Rusia. ”China a cerut un preț apropiat de prețurile interne puternic subvenționate de Rusia și se angajează să cumpere doar o mică parte din capacitatea anuală planificată a conductei de 50 de miliarde de metri cubi de gaz. Poziția dură a Beijingului față de proiectul gazoductului ”Puterea Siberiei 2” denotă modul în care invazia Rusiei în Ucraina l-a făcut pe președintele rus Vladimir Putin din ce în ce mai dependent de sprijinul economic al liderului chinez Xi Jinping”, scrie Financial Times.
Presa de la Tbilisi relatează despre lupta pe care o duc în continuare cetățenii Georgiei împotriva războiului hibrid rus. De la reintroducerea proiectului de lege privind agenții străini, pe străzile din Tbilisi continuă mitinguri în masă sub sloganul „Da Europei, nu legii rusești”, transmite publicația Civil. Protestele izbucnesc periodic și spontan, fără a fi anunțate în prealabil de organizatori, observă Civil precizând că manifestanții se adună și blochează de câteva zile la rând bulevardul central Rustaveli unde se află parlamentul georgian. Interpressnews descrie concertul caritabil din Tbilisi unde s-au strâns bani pentru a-i ajuta pe protestatarii arestați să achite amenzile pentru manifestațiile împotriva legii care obligă organizațiile non-guvernamentale finanțate din străinătate să se înregistreze ca agenți străini.
Rusia folosește propriul fond pentru drepturile omului pentru a-și răspândi și finanța propaganda în Europa, transmite The Guardian. Potrivit publicației britanice, ”din cauza scurgerii informațiilor interne, s-a aflat că „Fundația pentru Sprijinul și Protecția Drepturilor Compatrioților care trăiesc în străinătate” a finanțat site-uri de propagandă pentru dezinformarea europenilor, a ajutat să plătească avocați ai traficantului de arme Viktor But și ucigașului Vadim Krasikov – primul fiind condamnat în SUA și extrădat ulterior în Rusia, celălalt fiind ținut în detenție în Germania pentru omor premeditat. Aceeași fundație a sponsorizat operațiunile hibride în țările europene ale unor foști colaboratori ai serviciilor de informații ruse, adaugă The Guardian.
Presa internațională scrie despre Misiunea robotică a Chinei care duminică dimineață ar fi reușit să aterizeze cu succes pe partea îndepărtată și puțin cunoscută a Lunii. Potrivit Chinadaily, în următoarele două zile, ambarcațiunea urmează să folosească un braț robotic și un burghiu pentru a colecta substanțe de la suprafața Lunii, dar și din subteran, și să le plaseze într-un container care va fi sigilat înainte ca materialele să fie trimise pe orbita satelitului ca să fie aduse ulterior pe Pământ. Noile mostre ar urma să ajute cercetătorii să răspundă la mai multe întrebări despre beneficiile de care poate dispune omenirea datorită explorării Lunii, notează Chinadaily.
