Alegerile europarlamentare și interesul sporit al marilor partide românești pentru votul alegătorilor din Republica Moldova
Marile partide românești demonstrează un interes deosebit pentru voturile alegătorilor din Republica Moldova, în actuala campanie electorală pentru europarlamentare. Până acum, reprezentanți a trei alianțe politice s-au aflat în diferite localități ale țării noastre, îndemnând cetățenii să-și dea votul pentru un partid sau altul.
Astfel, în ultimele săptămâni, reprezentanți ai alianței dintre Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL), care se află acum la putere în România au vizitat Chișinăul, declarându-și sprijinul pe toate căile pentru Republica Moldova în procesul de aderare la UE. Cu un mesaj similar a venit la Chișinău și Alianța Dreapta Unită, insistând că procesul integrării Republicii Moldova în UE trebuie decuplat de Ucraina.
Un alt partid influent pe scena politică din România, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) susține că va acorda o prioritate sporită „reunificării pașnice” cu Republica Moldova și va face demersurile necesare ca românii din Republica Moldova să obțină același statut precum cei din România.
Vizita în stânga Prutului a candidaților la europarlamentare din România continua și săptămâna aceasta. Astfel, astăzi, la Chișinău se află fostul premier al României, membrul Parlamentului European, Dacian Cioloș. Acesta va fi însoțit de vicepreședinta Delegației UE - Moldova, Ramona Strugariu, și membra Camerei Deputaților din Parlamentul României, Simina Tulbure, care fac parte din Partidul Reînnoim Proiectul European al României – REPER.
Tot astăzi, în Republica Moldova se află și Eugen Tomac, reprezentantul Alianței Dreapta Unită, formată din Uniunea Salvați România (USR), Partidul Mișcarea Populară (PMP) și Forța Dreptei (FD).
În Republica Moldova, aproape un milion de cetățeni sunt deja cetățeni ai UE. Practic, Republica Moldova este singurul stat candidat la UE, unde o bună parte din cetățenii săi sunt deja cetățeni ai UE prin cetățenia română. De aceea, cred că este foarte important și insist pe acest aspect ca cetățenii să știe foarte bine ce se întâmplă pe 9 iunie și de ce este esențial ca într-un număr cât mai mare să participe la vot”*, a declarat Eugen Tomac într-o conferință de presă.
Zilele trecute, o delegație a Partidului Național Liberal, condusă de Adrian Dupu, secretarul de stat, șeful Departamentului pentru relații cu Republica Moldova, a vizitat mai multe localități din Republica Moldova. Reprezentanții PNL au reiterat mesajul către cetățenii români din țara noastră de a participa activ la alegerile europarlamentare din 9 iunie.
Totodată, în cadrul vizitei de lucru la sfârșitul lunii mai, deputatul european Siegfried Mureșan, președintele Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Moldova, a avut mai multe întâlniri cu reprezentanți ai autorităților centrale și locale și a participat la mai multe evenimente publice pe teme europene.
„Siguranța Uniunii Europene depinde de cât de sigură și stabilă este Republica Moldova. Am spus acest lucru încă de acum doi ani, imediat după declanșarea invaziei ruse în Ucraina. Ceea ce s-a întâmplat în ultimii doi ani a confirmat acest lucru. Republica Moldova a gestionat cu succes criza refugiaților din Ucraina și a reușit să combată eforturile de destabilizare din partea Federației Ruse. Aceste lucruri au garantat stabilitatea țării și stabilitatea la granițele Uniunii Europene”, a declarat europarlamentarul.
Câte partide din România au fost înregistrate pentru europarlamentare
Biroul Electoral Central a aprobat candidaturile pentru 12 partide și alianțe electorale, precum și patru independenți. Astfel, au rămas definitive candidaturile depuse de Alianța Electorală PSD PNL, Alianța Dreapta Unită USR-PMP-Forța Dreptei, România Socialistă, Alianța AUR, Partidul S.O.S. România, Partidul Alternativa Dreaptă, Partidul Umanist Social Liberal, Partidul Reînnoim Proiectul European al României, Uniunea Democrată Maghiară din România, Partidul România Mare, Partidul Patrioților și Partidul Diaspora Unită.
De asemenea, au rămas definitive candidaturile independente ale lui Pîrvănescu Paula-Marinela, Gheorghe Vlad-Dan, Ștefănuță Nicolae-Bogdănel și Șoșoacă Dumitru-Silvestru.
Inițial, 15 formațiuni politice și alianțe electorale și 7 candidați independenți s-au înscris inițial la alegerile europarlamentare din 9 iunie. Menționăm că din partea României în Parlamentul European vor ajunge 33 de deputați, ca și în legislatura precedentă.
Mai multe secții de votare, deschise în Republica Moldova
În Republica Moldova, membrii din partea României în Parlamentul European vor putea fi votați la 52 de secții, cu 16 mai multe decât la scrutinul european precedent. Cele mai multe secții de votare, 13 la număr, vor fi la Chișinău, la Bălți vor fi deschise două secții și în alte 37 de localități, câte o secție.
La europarlamentarele de acum 5 ani în Republica Moldova au fost deschise 36 de secții de votare, dintre care 12 în Chișinău. Atunci, în 2019, la secțiile de vot în Republica Moldova s-au prezentat aproape 38 de mii de alegători, ceia ce a constituit mai puțin de 6% din potențialii votanți. În acel scrutin cele mai multe voturi cetățenii români din dreapta Prutului au dat Partidului Național Liberal (PNL) și Partidul Mișcarea Populară (PMP), pe locul trei și patru - USR și PSD.
În Republica Moldova vor fi deschise 52 de secții de votare pentru alegerile în Parlamentul European din 9 iunie, când cetățenii români vor fi invitați să își aleagă cei 33 de reprezentanți în forul legislativ al UE.
Cum votăm la europarlamentare
Cetățenii români cu drept de vot care domiciliază, au reședința sau se află temporar în străinătate pot vota la orice secție organizată în străinătate, pe baza unui document de identitate românesc valabil în ziua votării: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; pașaportul diplomatic; pașaportul diplomatic electronic; pașaportul de serviciu; pașaportul de serviciu electronic; pașaportul simplu; pașaportul simplu electronic; pașaportul simplu temporar; în cazul elevilor din școlile militare, carnetul de serviciu militar, relevă comunicatul citat.
Votarea în alegerile din 9 iunie începe la ora locală 7.00 și se încheie la 22.00. Procesul votării ar putea să fie extins și după această oră, până la 23.59, pentru alegătorii care se află încă în secția de votare și pentru cei care mai stau la rând în afara sediului acesteia.
Cum va arata buletinul de vot
