Revista presei internaționale: Următoarele săptămâni vor determina cursul războiului ruso-ucrainean în 2024; Orban și teoriile conspirației pe care le promovează înainte de europarlamentare
Presa internațională își concentrează atenția asupra alegerilor europarlamentare, care ar urma să înceapă mâine și se vor desfășura în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Următoarele săptămâni vor determina cursul războiului în 2024, relatează mai multe publicații, făcând referire la discuțiile pe care urmează să le poarte în zilele apropiate președintele Ucrainei cu principalii lideri occidentali. Cu detalii vine Lidia Petrenco.
Alegerile europarlamentare vor schimba structura legislativului european și procesul de elaborare a politicilor Comisiei Europene, deoarece formațiunile de dreapta și extrema dreaptă ar urma să obțină mai multe mandate în urma scrutinului, anticipează Associated Press. Liderul de extremă-dreapta din Franța, Marine Le Pen, nu este pe buletinul de vot la alegerile pentru Parlamentul European din weekend , dar probabil că va apărea ca unul dintre cei mai mari câștigători ai acestora, comentează agenția de presă. În toată Europa, ideile naționaliste și anti-imigrație pe care le susține Le Pen se află în ascensiune de mult timp. Și asta ar putea crește șansele lui Le Pen de a câștiga președinția Franței în 2027, scrie Associated Press.
Premierul maghiar Viktor Orban a cerut marți încheierea unui pact între liderii de extrema dreaptă din Italia și Franța, adică între șeful executivului de la Roma, Giorgia Meloni, și Marine Le Pen, transmite EFE. Agenția de presă amintește că acestea se află în grupuri politice europene distincte și dacă s-ar uni, ar putea schimba raportul de forțe în Parlamentul European în urma alegerilor. Europarlamentarele din 6-9 iunie sunt o "oportunitate istorică pentru a schimba majoritatea" în legislativul de la Strasbourg, susține premierul conservator al Ungariei, Victor Orban, citat de EFE.
Ungaria înainte de alegerile europene: Orban în pericol, titrează Deutsche Welle. Mulți unguri au obosit de atâta Orban, constată autorul articolului. Pentru prima dată după mulți ani, Fidesz, partidul premierului, ar putea suferi pierderi semnificative în alegerile în care Orban se declară opțiunea păcii în fața războiului, remarcă DW. De câte ori se apropie o rundă de alegeri în Ungaria, lui Viktor Orban îi place să răspândească teorii ale conspirației dintre cele mai fantasmagorice, susține autorul articolului. Zilele acestea, cu puțin timp înaintea scrutinului european, narațiunea vehiculată de premierul maghiar spune că instituțiile de la Bruxelles ale Uniunii Europene au fost cumpărate de miliardarul american evreu de origine maghiară George Soros. Planul lui ar fi să împingă popoarele Europei la moarte pe câmpul de luptă într-un război împotriva Rusiei, pentru ca, apoi, să repopuleze continentul cu milioane de migranți non-europeni, trasnmite DW.
Rusia cumpără politicienii de extrema dreaptă din Europa cu bani, titrează Washington Post. Potrivit publicației, Vocea Europei din Praga - o instituție de presă susținută de Kremlin – a canalizat sute de mii de euro către politicienii de extremă dreapta. Timp de aproape un an, autoritățile cehe au înregistrat în secret ore întregi de întâlniri ale politicienilor de extrema dreaptă din Europa cu asociatul, Artem Marchevsky, care conducea site-ul web de propagandă, Vocea Europei, inclusiv în birourile sale situate pe o stradă din centrul capitalei cehe, Praga. Autoritățile UE și cehe, care au închis site-ul, susțin că Vocea Europei era un mijloc eficient de propagandă rusă, mai scrie Washington Post.
Următoarele săptămâni vor determina cursul războiului în 2024, a declarat președintele Ucrainei, Volodimir Zeleski, citat de Kyivindependent. Potrivit lui Zelenski, principalele atacuri ale Rusiei din ultima perioadă au loc în regiunea Donețk, princpala țintă a forțelor ruse spre care avansează constant. Kyiv Independent scrie că trupele ruse care înaintează spre vest de orașele ruinate Bakhmut și Avdiivka au reușit să depășească o duzină de sate mici și să se apropie de orașul Chasiv Yar – punct strategic important pentru planurile Moscovei de ocupare a întregii regiuni Donețk.
AFP relatează că vineri, președintele francez Emmanuel Macron îl va primi pe omologul său ucrainean la Palatul Elysée, pentru a discuta despre nevoile Ucrainei. Potrivit agenției de presă, cei doi președinți vor aborda măsurile invocate anterior de liderul francez Emmanuel Macron privind furnizarea mai multor arme Kievului, inclusiv posibilitatea trimiterii militarilor occidentali în Ucraina, propunere care a înfuriat Rusia.
AFP notează că, Volodimir Zelenski se va întâlni în Franța și cu președintele SUA Joe Biden în marginea festivităților celei de-a 80-a aniversări a debarcării aliaților în Normandia, apoi la summitul G7 din Italia. Principala temă de discuție va fi intensificarea sprijinului pentru Ucraina", a declarat un purtător de cuvânt al Consiliului pentru Securitate Națională, Jake Sullivan, citat de France Press.
Obiectivele summitului pentru pace privind Ucraina, care va avea loc în perioada 15-16 iunie în Elveția, au fost restrânse în comparație cu planul inițial din 10 puncte al Kievului, relatează Bloomberg. Proiectul de document la care face referire agenția stabilește trei principii principale: În primul rând, instalațiile de energie nucleară trebuie să fie sigure, iar orice amenințare de utilizare a armelor nucleare este inacceptabilă. În al doilea rând, trebuie asigurat exportul de produse alimentare ucrainene prin Marea Neagră și Marea Azov. Și în fine, toți prizonierii trebuie eliberați, inclusiv toți copiii și civilii ucraineni deportați și strămutați ilegal în Rusia, conchide Bloomberg.
Procesul de pace nu înseamnă neapărat aderarea Ucrainei la NATO, dar țara trebuie să se asigure că Rusia nu va ocupa niciodată Ucraina, a declarat Biden într-un interviu pentru revista Time. Potrivit lideruui de la Casa Albă, dacă Ucraina nu va deveni parte a NATO, Statele Unite vor continua să aprovizioneze Kievul cu arme pentru a se putea apăra în viitor.
Presa internațională comentează decizia partidului de guvernământ din Georgia de a limita drepturile minorităților sexuale, după ce a prezentat marți un proiect de lege în acest sens. Propunerile Visului Georgian sunt similare cu legile promulgate în Rusia și vin în urma adoptării de către autorități a unei alte legi, denunțate de critici ca fiind împrumutată din cartea de joc a Moscovei - legea „influenței străine”, remarcă ABCnews. Aceasta din urmă a declanșat săptămâni de proteste în masă și a fost criticată pe scară largă pentru că amenință libertățile democratice și pune în pericol șansele Georgiei de a adera la Uniunea Europeană, amintește publicația. Noua inițiativă a fost anunțată de președintele parlamentului și membrul partidului Visul Georgian, Shalva Papuashvili, la doar o zi după ce a semnat legea „influenței străine” în vigoare, pecizează ABCnews.
„În iunie 1989, crematoriile chinezești au funcționat bine”, titrează Novaya Gazeta Evropa, publicând un interviu cu sinologul Alexei Chigadayev, la 35 de ani de la protestele antiguvernamentale din Piața Tiananmen a capitalei chineze. Armata Populară de Eliberare a Chinei a folosit arme de foc și echipamente pentru a dispersa protestele din centrul Beijingului, amintește publicația. Novaya Gazeta Evropa se întreabă de ce studenții și muncitorii chinezi au manifestat împotriva autorităților, dacă înfrângerea a fost predeterminată și în ce mod evenimentele din Piața Tiananmen au influențat structura politică modernă a RPC.
