Corespondență//Alegeri UE în Germania: care este realitatea sperietorii AfD?
Anul acesta se sărbătoresc 80 de ani de la debarcarea în Normandia a Aliaților, iar pentru prima oară ade la al Doilea Război Mondial încoace ascensiunea dreptei radicale îngrijorează Germania și Europa. În ciuda scandalurilor care îi afectează pe liderii săi, influența Alternative für Deutschland (AfD) continuă să crească și dezvăluie furia și neîncrederea alegătorilor față de guvern și mass-media tradițională. Când cetățenii germani vor merge duminica 9 iunie la vot, pentru alegerile UE, o întrebare în special îi va preocupa: care va fii scorul extremei extrema drepte?
Mulți germani privesc cu îngrijorare către țările europene vecine. Spre coaliții de centru-dreapta în țările nordice odinioară atât de progresiste. Spre șefa guvernului de extrema dreapta, Giorgia Meloni, care acum face parte din curentul politic principal din Italia. În Olanda, unde populistul de dreapta Geert Wilders a reușit să formeze o coaliție guvernamentală cu forțele de dreapta. Și, în sfârșit, Franța, unde Rassemblement National al lui Marine Le Pen și Jordan Bardella continuă să progreseze. Și în Germania, forțele dreptei radicale câștigă influență. Cei care au crezut cândva că ascensiunea lor a fost un fenomen tempora, o reacție la criza refugiaților din 2015 și 2016, s-au înșelat. Extrema dreaptă a Alternativei pentru Germania ( AfD ) s-a impus în peisajul politic. La începutul anului, au atins noi culmi în sondaje cu 23%.
Chiar înainte de alegerile europene, popularitatea AfD a avut de suferit din cauza mai multor scandaluri din ultimele săptămâni. Cei doi candidați principali la alegerile europene sunt cercetați pentru suspiciuni de corupție. Șeful listei, Maximilian Krah, care lucrează în Parlamentul European din 2019, face obiectul unei investigații privind posibilele plăți din Rusia și China. Un fost colaborator al lui Krah în Parlamentul European a fost arestat în aprilie. El este suspectat că a spionat în numele Chinei în cadrul Parlamentului.
Deputatul Petr Bystron, al doilea pe lista AfD, este de asemenea suspectat că a primit plăți ilegale din Rusia. Bundestagul, Parlamentul Federal German, și-a retras deja imunitatea din acest motiv. Politicianul de dreapta este si subiectul unei anchete. Conducerea AfD i-a interzis lui Krah să candideze în timpul campaniei electorale și ia cerut lui Bystron să renunțe la candidatură.
Dar AfD rezistă scandalurilor. Cu siguranță, a pierdut recent câteva puncte în sondaje. Dar rămâne, cu 17%, a doua forță în spatele Uniunii Creștin Democrate (CDU). Dacă AfD ar ieși, așa cum era de așteptat, întărit nu doar din votul european, ci și din alegerile regionale care vor avea loc în septembrie în trei state est-germane, acest lucru ar putea schimba considerabil politica și peisajul politic din Germania pe termen lung.
Cei care intenționează să voteze pentru AfD la alegerile europene sunt în general mai supărați și privesc cu mai multă îngrijorare probleme precum consecințele războiului din Ucraina și o posibilă scădere a prosperității. Dar, mai presus de toate, acești alegători au mult mai puțină încredere în guvern, administrație și mass-media.
Alegerile europene vor fi, prin urmare, un indicator important al stării de spirit a Republicii Federale.
Ce motivează și mobilizează alegătorii AfD ? În multe cazuri, este furia. Apoi xenofobia, teama de pierdere a prosperității, sentimentul de a nu percepe ceea ce fiecare are dreptul: mai presus de toate aceste teme îi preocupă pe oamenii din marginea politicii. AfD folosește cu pricepere aceste resentimente și le întărește și mai mult. Influența AfD în cadrul viitorului Parlament European rămâne, totuși, neclară. Într-adevăr, pe 23 mai, grupul de extremă dreapta Identity and Democracy (ID), din care AfD făcea parte până acum, a decis să-l excludă. Motivul a fost, printre altele, un interviu în ziarul italian La Repubblica, în care liderul Maximilian Krah minimiza rolul SS-ului nazist.
Desigur, expulzarea are pentru moment un caracter mai ales simbolic. Într-adevăr, Parlamentul European se va întruni abia după alegeri, iar apoi grupurile politice se vor reforma. Dar asta mai arată că forțele de extremă dreaptă ale diferitelor state membre nu vor forma un front unit în noul Parlament European. Deși influența lor va crește probabil odată cu aceste alegeri, o alianță puternică a forțelor centru-democratice se poate opune puterii dreptei în Europa.
AUTOR: Dan Alexe
