Ambasadoarea Marii Britanii în R. Moldova: Provocările cu care se confruntă regiunea transnistreană și UTAG pot fi soluționate doar prin dialog
Dialogul este „singura cale” către o soluție pașnică la provocările cu care se confruntă regiunea transnistreană și Autonomia găgăuză, consideră ambasadoarea Regatului Unit al Marii Britanii în Republica Moldova, Fern Horine. Diplomata declară că, deși înțelege Guvernul de la Chișinău, care refuză să aibă un dialog cu bașcana pro-rusă aleasă de la Comrat, din cauza susținerii pe care i-o acordă oligarhul fugarul Ilan Șor, guvernarea trebuie să mențină dialogul cu oamenii, dar și alte autorități din UTAG.
„Cred că dialogul este foarte important. Recunosc, de asemenea, că actualul bașcan al Găgăuziei are legături cu Ilan Șor, pe care Regatul Unit l-a sancționat, iar asta este problematic pentru mine ca ambasador britanic și pentru Guvernul R. Moldova. Dar, lăsând conducerea la o parte, este important de interacționat cu oamenii din regiune, cu celelalte autorități, universități, mass-media din regiune și să ne asigurăm că există un dialog”, a declarat ambasadoarea Marii Britanii în Republica Moldova, Fern Horine, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră Plus”, de la TV8.
În ceea ce privește regiunea transnistreană, Fern Horine susține că, deși „există un dialog în curs de desfășurare între Tiraspol și Chișinău”, lucrurile trebuie privite „mai larg”.
„Trebuie să ne gândim la modul în care putem încuraja dialogul și încuraja prosperitatea în aceste regiuni. (…) Sunt sigură că există contacte care au loc între toate autoritățile. Încurajez dialogul pentru că cred că este singura cale către o soluție pașnică la provocările cu care se confruntă aceste regiuni. Dialogul trebuie să fie răspunsul”, a conchis șefa diplomației Marii Britanii în Republica Moldova.
De menționat că Autonomia găgăuză este condusă, în prezent, de Evghenia Guțul. Bașcana a fost susținută în campania electorală de oligarhul fugar Ilan Șor. Ea a câștigat scrutinul pe 14 mai 2023 și a fost învestită în funcție pe 19 iulie, anul trecut. După alegeri, Guțul, dar și echipa lui Șor care a susținut-o, au fost acuzați de coruperea alegătorilor. Centrul Național Anticorupție a pornit atunci o cauză penală „pe fapte de infracțiune de corupere a alegatorilor și încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice sau ale fondurilor electorale”. Guțul și Șor au negat acuzațiile aduse.
Chiar dacă de la învestirea lui Guțul a trecut aproape un an, Maia Sandu nu a semnat decretul de numire a acesteia în Cabinetul de miniștri. Anterior, președinta a precizat că nu o face, din cauza legăturilor pe care le are cu Șor, precum și a suspiciunilor de corupție care planează asupra bașcanei.
Pe de altă parte, regiunea transnistreană este condusă de liderul separatist Vadim Krasnoselski, nerecunoscut de Chișinău. Diferendul transnistrean este discutat, în prezent, în formatul „1+1”, în condițiile în care formatul inițial, „5+2”, a devenit nefuncțional după invazia pe scară largă a Federației Ruse în Ucraina. Anterior, șefa statului a spus că Republica Moldova este decisă să rezolve conflictul transnistrean „înghețat” pe cale pașnică și că se fac „pași mici” pentru reintegrarea regiunii.
