Corespondență//Alegerile UE: o primă evaluare — Macron dizolvă parlamentul francez
S-au încheiat alegerile transcontinentale pentru parlamentul UE, despre care mulți comentatori anticipaseră că vor fi cele mai importante din istoria Uniunii Europene. În mare, dreapta extremă a avansat în multe țări, dar tradiționala coaliție pro-UE a marilor partide se menține.
Valul anunțat al dreptelor extreme a măturat mai multe țări, printre care Franța… Mai mult de un francez din trei a votat pentru extrema dreaptă, în ciuda apelurilor lansate de Emmanuel Macron.
A trebuit așteptat până la orele 23.00 în Italia - miezul nopții la Chișinău - pentru a se putea ajunge la o primă evaluare globală la nivelul tuturor celor 27 de țări.
Șocul cel mare, în întreaga Europă, a fost mai ales faptul că în Franța, extrema dreaptă a obținut de mai bine de două ori decât partidul lui Emmanuel Macron… însă și în Germania coaliția socialisto-liberală-ecologică aflată la putere pare să fi “intrat la apă”. Blocul conservator din opoziție, format din Uniunea Creștin-Democrată (CDU) și Uniunea Creștin-Socială (CSU), devine principalul partid, cu aproximativ 30% din voturi. În schimb, extrema dreaptă, Alternative fur Deutschland (AfD) a devenit principalul partid în ceea ce. a fost Germania de est (DDR).
Mari progrese ale extremei drepte, așadar, în Franța și Germania, axa fără de care UE nu poate funcționa, țările fondatoare în realitate, care s-au reconciliat după al Doilea Război Mondial.
Franța era una din țările spre care se îndreptau toate privirile. Un francez din trei a votat pentru Rassembkement National, partidul lui Le Pen și Jordan Bardella (32,5% din voturi = 31 de mandate europene), depășind cu mult partidul lui Emmanuel Macron, care nu a strâns decât 15,2% din voturi (14 europarlamentari). În realitate, extrema dreaptă din Franța deține aproape 40% din voturi. Scorului uriaș obținut de partidul lui Le Pen (Rassemblement National), 32,5%, se adaugă 5,5% pentru Reconquête al lui Marion Maréchal Le Pen, nepoata lui Marine Le Pen.
Este un șoc nu doar francez, ci un șoc european. Emmanuel Macron a dizolvat așadar în cursul serii Adunarea Națională. El a anunțat alegeri anticipate pentru data de 30 iunie (primul tur) și 7 iulie (al doilea tur).
Totuși, Parlamentul European va rămâne dominat de marea coaliție dintre Partidul Popular European (PPE, conservatorii), cărora primele proiecții le acordă 181 de locuri în noul Parlament cu 720 de locuri, conservatorii fiind aliați cel mai adesea cu socialiștii (li se atribuie 135 de locuri) și și formațiunea centrist-liberală Renew, cu 82 de locuri (pierzând circa 20). Cu totul se ajunge așadar la 398 de locuri combinate pentru marea coaliție actuală. În prezent, aceste trei grupuri au 417 deputați într-un Parlament mai mic, cu 705 de locuri.
Cel mai spectaculos efect rămâne așadar acela că 40% din francezi au votat pentru extrema dreaptă și că Macron a fost nevoit să dizolve parlamentul, el care căuta să devină liderul unei Europe ce trebuie să facă față Rusiei lui Putin.
Cu totul, doar puțin este jumătate din europeni (51%) s-au deplasat să voteze în alegerile europene. Participarea la vot în Belgia si Grecia este obligatorie pentru toți cetățenii, însă penalitățile sunt extrem de rare. Asta explică însă și de ce în Belgia, de pildă, participarea la vot depășește aproape întotdeauna 90%.
În Grecia existau pedepse severe pentru cei care nu votează, precum imposibilitatea de a obține un pașaport sau un permis de conducere. Toate acestea au fost anulate în anul 2000.
AUTOR: Dan Alexe
