Revista presei internaționale: Perspectivele negocierilor pentru crearea noilor alianțe în legislativul de la Strasbourg; De pe youtube - în Parlamentul European
Presa internațională continuă să reflecte impactul alegerilor europarlamentare asupra proiectelor de bază ale Uniunii Europene. Cum au început negocierile pentru crearea noilor alianțe în legislativ și ce obiective au forțele politice ajunse în legislativul de la Strasbourg? – sunt întrebări la care caută răspuns publicațiile străine răsfoite de Lidia Petrenco.
Conservatorii, socialiștii și liberalii se pregătesc să formeze din nou o alianță în Parlamentul European după ce au obținut împreună majoritatea mandatelor în urma alegerilor europarlamentare, relatează EFE. Potrivit agenției de presă, actualul președinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a luat legătura cu social-democrații și liberalii pentru a începe negocierile, inclusiv pe tema realegerii sale la șefia executivului de la Bruxelles.
Populiștii europeni sunt orbi și nu văd adevărata amenințare care planează asupra Uniunii Europene, titrează Bloomberg. Publicația observă că rolul Bătrânului Continent în economia globală se micșorează pe măsură ce extrema dreaptă stârnește furie. Alegerile europene au zguduit continentul după ce rezultatul acestora a șubrezit poziția liderilor celor mai mari națiuni ale blocului comunitar, Germania și Franța. Și deși partidele de centru-dreapta vor continua să domine în parlament, creșterea sprijinului pentru extrema dreaptă trezește amintiri despre cele mai urâte momente ale ultimului secol, conchide Bloomberg.
Convocând alegeri anticipate în Franța, președintele Emmanuel Macron i-a provocat pe alegători să testeze sinceritatea sprijinului pentru extrema dreaptă la europarlamentare, deși la prima vedere nu există nicio logică în a convoca alegeri într-un moment de slăbiciune politică evidentă, constată The New York Times. După ce Adunarea Națională a lui Marine Le Pen a învins clar formațiunea liberală Renew a președintelui francez la alegerile pentru Parlamentul European, Macron putea să nu facă nimic, dar, a ales să parieze că Franța, după ce a votat într-un fel duminică, va vota altfel în câteva săptămâni, conchide NYT.
Între timp, cei aproximativ 100 de membrii neafiliați ai legislativului european, caută să-și creeze propriul grup parlamentar, titrează Euronews. Mulți dintre ei au opinii politice radicale atât de stânga, cât și de dreapta și se opun adesea sancțiunilor împotriva Rusiei sau politicilor referitoare la Pactul Verde sau extinderea Uniunii Europene, menționează postul paneuropean de televiziune. Totuși, va fi o primă ocazie pentru grupurile europarlamentare mai mari și deja consacrate să testeze posibilitatea de a-i atrage în proiectele lor pe membrii neafiliați ai Parlamentului de la Strasbourg, care reprezintă forțe politice imprevizibile, subliniază Euronews.
Creșterea numărului de europarlamentari de dreapta ar putea îngreuna adoptarea de noi legi privind securitatea, efectele schimbărilor climatice sau concurența industrială cu China și Statele Unite, consideră analiștii citați de BBC. Cu toate acestea, încă nu este clar cât de influente vor fi partidele de extrema dreaptă, mai ales că între ele există dezacorduri semnificative. De exemplu, Marin Le Pen care reprezintă grupul Identitate și Democrație critică instituțiile europene, în timp ce premierul italian Giorgia Meloni, din grupul Consevatorilor și Reformiștilor dimpotrivă, încearcă să crească influența Italiei prin cooperarea cu instituțiile Uniunii Europene. Același lucru se referă și la sprijinul pentru Ucraina, spun analiștii intervievați de BBC. Potrivit acestora, în ciuda poziției pro-ruse a unor deputați extremiști, aceștia au puține șanse să facă lobby puternic anti-ucrainean în Parlamentul European.
Iar Euractiv relatează că Alvise Pérez, noua vedetă „ultra” din Spania, intră în Parlamentul UE pentru a „distruge sistemul”. Popular pe rețelele de socializare printre adepții extremei-dreapta, Alvise Pérez a obținut trei mandate în Parlamentul European, printr-o retorică perturbatoare care i-a captivat pe cei 800.000 de alegători deziluzionați de politica spaniolă, comentează Euractiv. AFP transmite că alegătorii din Cipru l-au ales pe Fidias Panayiotou, un YouTuber în vârstă de 24 de ani cunoscut pentru videoclipurile sale virale, ca deputat independent în Parlamentul European. Cu 2,6 milioane de abonați pe YouTube, el a devenit cunoscut datorită filmulețelor sale în care uneori se întâlnește cu celebrități precum miliardarul american Elon Musk. El a obținut aproape 20 la sută din voturi pe insula mediteraneană, iar victoria sa neașteptată este percepută ca o respingere a partidelor politice tradiționale, comentează AFP.
Mai multe publicații observă că pe fondul conflictului militar din estul Europei și răspândirii mesajelor populiste, problemele climatice trec pe plan secund. Publicația germană Welt, se întreabă într-un articol dacă asistăm la Sfârșitul „Pactului Verde”, care prevede proiecte pentru protecția mediului, ce erau în top acum 5 ani.
The Wall Street Journal constată între timp că schimbările climatice afectează producția unor alimente precum vinul, uleiul de măsline, cafeaua și cacao. Unele dintre aceste culturi sunt concentrate în una sau două regiuni, ceea ce înseamnă că vremea extremă dintr-o parte a lumii poate avea un impact amețitor asupra prețurilor globale, constată publicația. Spre exemplu, prețul uleiului de măsline s-a dublat în ultimii doi ani, deoarece vremea caldă și seceta au afectat grav plantațiile de măslini în jurul Mării Mediterane, scrie The Wall Street Journal. În același timp, valurile de căldură și ploile din Africa de Vest au ridicat prețurile la cacao la niveluri record în acest an, determinând și producătorii de ciocolată să crească prețurile. Comercianții adună cafea după o secetă severă în Vietnam, al doilea mare producător din lume, împingând prețurile soiului Robusta la un maxim de 45 de ani. Iar în Italia, ploile abundente au provocat o creștere a mucegaiului care devorează strugurii - unul dintre numeroasele evenimente meteorologice severe care au coborât producția mondială de vin la cel mai scăzut nivel din 1961, observă publicația.
