Sfântul Vasile cel Mare: istoric, tradiții și obiceiuri
Astăzi, 14 ianuarie, este Anul Nou pe stil vechi. Tot în astăzi, creștinii ortodocși îl cinstesc pe Sfântul Vasile cel Mare. Tradițional în această zi copii obișnuiesc să umble cu semănatul până după amiază. Folcloriștii au precizat pentru postul nostru de radio că acest obicei provine de la strămoșii noștri geto-daci, iar la baza semănatului se află elogiul pâinii.
Semănatul a fost practicat cu mii de ani în urmă de strămoșii noștri geto-daci, iar în popor acest obicei se mai numește „de-a sămânța”, „cu grâușorul” sau „sănătatea nouă” a declarat pentru Radio Moldova, folcloristul din cadrul Institutului de Filologie Română Bogdan Petriceicu Hașdeu, Mariana Cocieru. Potrivit ei, principalii promotori ai tradiției sunt copii între 6 și 12 ani, pe timpuri flăcăii semănau și fetele nemăritate, iar în prezent există obiceiul ca finii să-și semene nașii, iar maturii părinții. „Până în perioada interbelică au fost înregistrate chiar cazuri când umblatul cu semănatul era practicat de către flăcăi, care umblau la fete și le semănau. Primeau bani, pentru că după ce semănau, acești flăcăi dăruiau și câte un colac fetei gazdă. Seamănă și maturii mergând prin ospețe de Sfântul Vasile, deci seamănă gazda neapărat. A fost înregistrat la mai multe popoare din sud-estul Europei, mai ales la cei balcanici, așa cum sunt bulgarii, sârbii, albanezii și grecii. Evident și în susul României, mai ales Oltenia și Dobrogea, și în sudul Basarabiei copii care merg cu Sorcova neapărat au și niște pomi fructiferi”, a explicat Mariana Cocieru.
Semănatul are la bază elogiul pâinii, acest obicei pornește de la acțiunea de creștere a pâinii a susținut pentru postul nostru de radio folcloristul Iulia Paliț. Potrivit ei, în această zi copii le doresc oamenilor sănătate, belșug, bunăstare și roade bogate în hambare. „Poporul nostru a considerat pâinea ceva sfânt, creșterea pâinii era la baza acestor datini. Semănatul, obligatoriu se făcea în casă și era cu boabe de grâu altădată, acuma sunt diverse boabe, și intrând în casă, semănătorii ziceau sănătatea nouă și la anul cu sănătate”, a adăugat Iulia Paliț.
Conform folcloriștilor, în ultimii ani obiceiul semănatului se practică tot mai rar, în prezent cel mai mult se umblă cu „de-a sămânța” în nordul Republicii Moldova.
