Revista presei: Detalii privind despre scandalul în legislativul de la Chișinău
Detalii privind despre scandalul în legislativul de la Chișinău; Sancțiunile asupra Rusiei pentru crimele comise în perioada sovietică, inclusiv în Basarabia, precum și refugiul lui Vladimir Plahotniuc la Moscova - sunt printre principalele teme abordate de presă.
TVR Moldova scrie despre scandalul în legislativul de la Chișinău. Mai mulți deputați neafiliați, dintre cei care merg periodic la Kremlin, au blocat, pentru câteva ore, tribuna parlamentului. Pentru comportamentul lor, șapte parlamentari nu vor mai avea dreptul să participe la următoarele cinci ședințe în plen. În timp ce deputații băteau cu sticle de plastic în tribună, s-a defectat sistemul electronic de vot. Așa că parlamentarii de la PAS au votat prin ridicarea mâinii.
În același timp, Promo-LEX anunță că deputații interziși la următoarele cinci ședințe parlamentare pierd 10% din salariu pentru fiecare ședință, scrie Agora.md. Aceștia fiind obligați să se conformeze și să execute sancțiunile aplicate de președintele Legislativului. Aceasta prevede Regulamentul instituției, constată Promo-LEX. Experții de la Promo-LEX fac referire la mai multe prevederi din Regulamentul Parlamentului. Astfel, potrivit articolului 132 - se interzice blocarea tribunelor sau crearea unor condiții de imposibilitate a continuării ședinței.
JurnalTV publică declarația președintelui Parlamentului, Igor Grosu, care spune că scopul deputaților afiliați fugarului Ilan Șor care au blocat tribuna Parlamentului, nu era de a participa la ședința în plen a Legislativului, ci de a bloca activitatea acesteia. El a mai precizat că spre deosebire de Parlament unde deputații din opoziție se manifestă destul de activ, la ședința Biroului permanent al Parlamentului, aceștia sunt tăcuți și nu vin nici măcar cu propuneri.
Realitatea.md scrie că în timpul ședinței Parlamentului din 13 iunie, simpatizanții lui Ilan Șor și a blocului „Victorie”, format de acesta din umbră, au protestat în fața Legislativului. Aceștia cer demisia guvernării, după ce Vasile Bolea, Vadim Fotescu, Denis Ulanov, Irina Lozovan, Marina Tauber, Reghina Apostolova și Alexandr Nesterovschi au fost sancționați și nu pot participa la cinci ședințe plenare. Sursa citată face referire și la canalele asociate cu Ilan Șor, care scriau că oamenii au venit din diferite localități ale țării.
Kremlinul și agenții săi intenționează să influențeze rezultatele alegerilor prezidențiale din Republica Moldova din toamna anului 2024 și să provoace proteste, dacă scrutinul nu va fi câștigat de un candidat pro-rus, avertizează guvernele țărilor occidentale, scrie Moldpres. SUA, Canada și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord au declarat sprijin Republicii Moldova și au exprimat încredere în capacitățile țării de a face față provocărilor. Încercările Kremlinului vor fi zădărnicite, dă asigurări prim-ministrul Dorin Recean. Pentru a susține Republicii Moldova, Statele Unite ale Americii au impus sancțiuni împotriva persoanelor și entităților care încearcă să destabilizeze instituțiile democratice ale țării și va continua să ia măsuri în această direcție, se mai arată în declarație.
TV8.md scrie că Vladimir Plahotniuc ar putea căuta refugiu la Moscova, în contextul recentelor sancțiuni impuse de Uniunea Europeană, Canada, UK și Statele Unite ale Americii. Deputatul PAS, Andrian Cheptonar, a menționat că Federația Rusă ar putea fi dispusă să-l primească pe Plahotniuc în ciuda trecutului său controversat, datorită influenței pe care acesta o poate exercita în Moldova. În același timp, deputatul PSRM, Grigore Novac, exprimă îndoieli cu privire la acceptarea lui Plahotniuc de către Rusia, având în vedere declarațiile sale anterioare critice la adresa acesteia.
Deschide.md publică opinia istoricului Igor Cașu, directorul Agenției Naționale a Arhivelor, care a declarat că actualul regim de la Moscova a preluat practicile sovietice. Potrivit lui, Rusia poată fi trasă la răspundere pentru crimele comise în perioada sovietică, inclusiv în Basarabia, iar istoricii colectează informațiile incriminatorii din perioada deportărilor și a foametei organizate. Igor Cașu mai este de părerea că o instanță de judecată trebuie să decidă dacă acțiunile sovieticilor în timpul deportărilor și foametei organizate au fost sau nu acte de genocid.
Puterea sovietică a încercat să-și mușamalizeze intențiile, dar a lăsat destule acte care denotă intenția de a curăța teritoriul Basarabiei și Bucovinei de cei mai buni reprezentanți ai neamului precum intelectuali, profesori, moșieri sau activiști - victime ale deportărilor staliniste, constată doctorul în istorie, Artur Leșcu, citat de Moldova 1. Expertul Comunității WatchDog a mai declarat că acel an groaznic a început cu anexarea Basarabiei pe 28 iunie 1940, iar acel prim val de deportări este unul dintr-un șir de evenimente tragice în care s-au întâmplat lucruri greu de înțeles în secolul 21.
