NATO își va asuma un rol mai mare în coordonarea ajutorului militar pentru Kiev, susține Jens Stoltenberg
NATO își va asuma un rol mai mare în coordonarea livrărilor de arme către Ucraina, preluând locul Statelor Unite, în încercarea de a proteja procesul în condițiile în care Donald Trump, sceptic față de NATO, candidează pentru un al doilea mandat de președinte al SUA. Anunțul a fost făcut, astăzi, de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, scrie Reuters.
„Aceste eforturi nu fac din NATO o parte a conflictului, dar vor spori sprijinul nostru pentru Ucraina pentru a-și susține dreptul la autoapărare”, a declarat secretarul general al NATO.
Miercuri, Ungaria a renunțat la opoziția sa față de pachetul de sprijin pentru Ucraina pe care NATO intenționează să-l adopte la summitul său de la Washington din iulie, care constă într-un angajament financiar și transferul către NATO a coordonării furnizării de armament și instruire.
În timpul unei vizite a lui Stoltenberg la Budapesta, premierul Viktor Orban a declarat că țara sa nu va bloca deciziile NATO privind acordarea de sprijin Ucrainei, dar a convenit că nu va fi implicată în acestea.
După invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, Statele Unite au adunat națiuni cu aceleași viziuni la baza aeriană Ramstein din Germania, formând un grup de acum aproximativ 50 de națiuni care se întâlnesc regulat pentru a corela cererile de armament ale Kievului cu promisiunile donatorilor.
Acest așa-numit grup Ramstein va continua să existe ca un forum politic condus de SUA, dar NATO va prelua nivelul de lucru militar inferior, care coordonează livrările de armament și instruirea trupelor ucrainene.
Mișcarea este văzută pe scară largă ca un efort de a oferi un anumit grad de „protecție anti-Trump”, punând coordonarea sub o umbrelă NATO, oferind alianței un rol mai direct în războiul împotriva invaziei Rusiei, fără a ajunge să-și angajeze propriile forțe. Dar diplomații recunosc că o astfel de măsură poate avea un efect limitat, deoarece SUA este puterea dominantă a NATO și furnizează majoritatea armamentului către Ucraina. Astfel, dacă Washingtonul ar dori să reducă ajutorul occidental pentru Kiev, ar putea să o facă.
Stoltenberg a cerut de asemenea aliaților să continue finanțarea ajutorului militar pentru Ucraina la același nivel ca din 2022, ceea ce se ridică la aproximativ 40 de miliarde de euro (43 de miliarde de dolari) pe an. Cu mai puțin de o lună până la summitul de la Washington din 9-11 iulie, aliații încă lucrează la detaliile acestui angajament, încercând să depășească diferențele legate de cât de mult ar trebui să contribuie fiecare țară și în ce măsură acest lucru ar trebui să fie făcut public.
Unii aliați spun că contribuțiile ar trebui să fie corelate cu PIB-ul național, similar cu ținta de cheltuieli militare de 2% a NATO, cu un anumit procent alocat ajutorului militar pentru Ucraina anual. De asemenea, doresc ca contribuțiile să fie făcute publice pentru a încuraja statele care au rămas în urmă să își intensifice eforturile. În pregătirea summitului de la Washington, aliații încă au opinii divergente cu privire la dacă și cum ar trebui să se întărească formularea NATO referitor la aderarea Ucrainei la alianță în viitor.
Linia oficială a NATO este că Ucraina va adera la alianță într-o zi, dar nu cât timp țara se află în război. „Viitorul Ucrainei este în NATO”, au declarat liderii NATO la summitul de anul trecut de la Vilnius. Unii aliați doresc ca acest limbaj să fie întărit, sugerând ca summitul să declare că drumul Ucrainei către aderare este „ireversibil”, potrivit diplomaților.
