Revista presei internaționale: negocieri dure între liderii UE privind candidații la șefia instituțiilor europene; Putin merge după un nou sprijin militar în Coreea de Nord
Presa internațională face dezvăluiri de la negocierile purtate de liderii țărilor Uniunii Europene cu privire la nominalizarea candidaților la cele mai importante funcții ale instituțiilor blocului comunitar. Mai multe publicații descriu vizita pe care președintele rus Vladimir Putin o întreprinde azi și mâine în Coreea de Nord. Un alt subiect dezbătut în presa străină e cel cu privire le decizia Uniunii Europene de obliga statele membre să contribuie la refacerea naturii și nu doar la protejarea ei.
Politico scrie că la reuniunea informală de luni organizată la Bruxelles, șefii de stat și de guvern au dezbătut aprins distribuirea funcțiilor de președinte al Comisiei Europene, al Consiliului European, al Parlamentului European și de șef al diplomației europene. Potrivit publicației, Partidul Popular European (PPE) - cel mai mare grup europarlamentar din legislativul de la Strasbourg – vrea ca membrii săi să ocupe trei dintre cele patru funcții de conducere în următorii cinci ani. Mai mult, Partidul Popular European le propune socialiștilor ca mandatul președintelui Consiliului European să fie împărțit în două etape de câte 2,5 ani fiecare, au declarat câțiva diplomați europeni pentru Politico. Aceștia au precizat că PPE dorește să dețină jumătate din mandatul președintelui Consiliului European și vrea mai multe posturi de conducere în UE după rezultatele obținute în alegerile europene. Totuși, este puțin probabil ca Partidul Socialiștilor Europeni, care a obținut al doilea cel mai bun rezultat în alegeri și care l-a propus la șefia Consiliului European pe fostul prim-ministru socialist portughez António Costa, să fie de acord cu propunerea popularilor europeni, scrie Politico.
Aceeași publicație dezvăluie într-un alt articol că luni, liderii UE nu au susținut în unanimitate candidatura lui Ursula von der Leyen pentru un nou mandat de președinte al Comisiei Europene, în ciuda asigurărilor date de președintele francez Emmanuel Macron și de cancelarul german Olaf Scholz că șefii de stat și de guvern ai blocului comunitar erau aproape de a ajunge la un acord. Un diplomat european intervievat de Politico a spus că, deși negociatorii au convenit asupra a trei nume, liderii europeni vor continua discuțiile la următoarea lor întâlnire din 27-28 iunie. După cum amintește publicația, după alegerile pentru Parlamentul European, apăruse un consens cu privire la candidatura lui Ursula von der Leyen pentru al doilea mandat de președinte al Comisiei Europene, desemnarea portughezului António Costo pentru funcția de președinte al Consiliului European, realegerea lui Roberta Metsola în funcția de președinte al Parlamentului European și nominalizarea premierului estonian Kaia Kallas la funcția de șef al politicii externe. Dar speranțele cu privire la o înțelegere rapidă s-au au dispărut luni seară, deoarece Partidul Popular European, care a câștigat alegerile pentru Parlamentul European, a cerut mai multe concesii și mai multă putere în funcțiile de vârf.
Despre aceleași negocieri prinvind posturile cheie din Uniunea Europeană relatează postul TVP World potrivit căruia, premierul Poloniei Donald Tusk a susținut candidatura premierului Estoniei Kaia Kallas la funcția de șef al politicii externe a UE. Callas este cunoscută ca unul dintre cei mai devotați susținători ai Ucrainei printre liderii țărilor europene, notează TVPolska. Sub conducerea ei, Estonia a alocat Kievului un ajutor militar în valoare de aproximativ 1,6% din PIB-ul țării, iar conform acestui indicator se află pe primul loc în lume la capitolul acordării ajutoarelor Kievului. Potrivit rapoartelor presei, premierul Estoniei Kaia Kallas are cele mai mari șanse de a fi nominalizată pentru funcția de șef al diplomației europene.
Aseară, la Bruxelles, au avut loc discuții și cu privire la alegerea unui nou secretar general al NATO, transmite Financial Times. Potrivit publicației, premierul olandez Mark Rutte, susținut de 29 dintre cele 32 de țări membre ale NATO pentru a deveni următorul secretar general al Alianței, a promis că îi va acorda premierului maghiar Viktor Orbán dreptul de a nu mai sprijini Ucraina dacă acesta din urmă îi va susține candidatura la șefia blocului militar trans-atlantic.
„Rutte și Orbán, care s-au ciocnit de mai multe ori în trecut, s-au întâlnit luni seara în marginea dineului liderilor UE la Bruxelles... Un purtător de cuvânt al lui Rutte a declarat că el și Orbán au avut o „conversație bună” și au discutat în primul rând despre rezultatul unei întâlniri de săptămâna trecută dintre secretarul general al NATO Jens Stoltenberg și premierul ungar. Stoltenberg i-a spus lui Orbán că Ungaria ar putea renunța la activitățile NATO privind susținerea Ucrainei, cum ar fi planul de prelure de la Statele Unite a controlului asupra proviziilor militare furnizate Kievului și antrenarea trupelor ucrainene, precum și sprijinul financiar pe termen lung.”
Financial Times amintește că Rutte s-a ciocnit cu Orbán din cauza punctelor de vedere dure ale acestuia din urmă cu privire la homosexualitate și reformele judiciare din Ungaria. Orban indicase că este pregătit să renunțe la opoziția față de Rutte dacă acesta va prezenta scuze pentru comentariile despre Ungaria pe care liderul naționalist le-a considerat jignitoare și dacă Budapesta va obține o scutire de la creșterea ajutorului militar acordat Ucrainei. Potrivit surselor diplomatice ale Financial Times, luni seară la Bruxelles, premierul olandez nu și-a cerut scuze pentru observațiile anterioare despre Orbán, dar s-a arătat încrezător că premierul maghiar va renunța în cele din urmă la opoziția față de candidatura sa.
„Premierul olandez, care probabil își va părăsi funcția în iulie după formarea unui nou guvern la Haga, are deja sprijinul președintelui american Joe Biden pentru postul de secretar general al NATO... Rutte este în mare parte cotat favorit pentru a-l înlocui pe norvegianul Jens Stoltenberg în funcția de secretar general al NATO până la sfârșitul anului 2024, după ce a primit sprijinul majorității membrilor Alianței, inclusiv al Statelor Unite. Însă până acum, el întâmpină opoziția lui Viktor Orban și se confruntă cu concurența președintelui român, Klaus Iohannis,” conchide Financial Times.
Cancelarul Austriei a făcut o declarație neașteptată despre atacurile cu arme occidentale împotriva țintelor militare aflate pe teritoriul Rusiei. Într-un interviu acordat Neue Zürcher Zeitung, șeful executivului de la Viena Karl Nehammer a salutat loviturile împotriva Rusiei cu arme occidentale precizând că este o soluție pentru a opri agresiunea militară rusă care amenință toată Europa. Publicația notează că afirmațiile cancelarului austriac par șocante în condițiile în care a fost permanent rezervat față de sprijinul militar consistent pentru Ucraina și față de sancțiunile impuse Rusiei.
Între timp, mai multe publicații comentează vizita pe care președintele rus Vladimir Putin o întreprinde azi și mâine în Coreea de Nord. Bloomberg notează că Putin merge la Phenian în timp ce se confruntă cu noi provocări în războiul pe care-l duce împotriva Ucrainei. Călătoria lui Putin în Coreea de Nord va fi prima din anul 2000 și vine într-un moment în care regimul lui Kim Jong Un este suspectat că a trimis rachete și milioane de muniții pentru a ajuta armata rusă, amintește publicația. Kievul primește acum din partea aliaților occidentali arme noi în valoare de miliarde de dolari, iar în aceste condiții, Putin are nevoie de mai mult armament pentru a nu pierde inițiativa pe câmpul de luptă, comentează Bloomberg. Coreea de Nord are una dintre cele mai mari rezerve de artilerie și arme compatibile cu sistemele din epoca sovietică, remarcă aceeași publicație.
Zeci de militari nord-coreeni au intrat pentru scurt timp pe teritoriul sud-coreean și s-au retras în urma focurilor de avertizare, transmite agenția de știri Yonhap de la Seul. „Aproximativ 20-30 de soldați nord-coreeni care lucrează în zona demilitarizată au traversat pentru scurt timp frontiera marți, 18 iunie după un incident similar care a avut loc pe 9 iunie. Armata sud-coreeană a tras focuri de avertizare, forțând soldații nord-coreeni să se întoarcă pe partea lor de graniță. În urma incidentului nu a fost observată nicio activitate neobișnuită. Un purtător de cuvânt al Comitetului mixt a declarat că incidentul părea a fi accidental”, remarcă agenția sud-coreeană de știri Yonhap.
Uniunea Europeană a aprobat luni definitiv primul regulament din istoria sa care obligă statele membre să contribuie la refacerea naturii și nu doar la protejarea ei, informează EFE. „Decizia a fost luată după un proces întortocheat, cu surprize până în ultimul moment pentru a închide acest dosar. În ajunul votului, Austria a trecut de partea celor care susțin acest regulament, ceea ce a permis Consiliului UE să atingă majoritatea calificată necesară, 66,07% din populația UE. Regulamentul fusese deja negociat și agreat între state, dar și cu Parlamentul European, care l-a aprobat în februarie, în ședință plenară. Era nevoie doar de adoptarea oficială din partea statelor membre. Un acord care a fost amenințat în ultima clipă de o schimbare bruscă de poziție a Ungariei, în martie, când Consiliul trebuia doar să confirme textul”, precizează agenția de presă EFE.
