Maia Sandu, de Ziua Suveranității: „Poporul va decide și la referendumul din această toamnă soarta țării”
Republica Moldova sărbătorește astăzi Ziua Suveranității. Declarația de Suveranitate a fost adoptată acum 34 de ani, pe 23 iunie 1990, de către deputații Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești. Președinta Maia Sandu menționează că „este documentul care ne-a deschis calea spre independență”.
Autorul Declarației, Alexandru Arseni, își amintește și acum ziua de 23 iunie 1990, când a fost votată Declarația de Suveranitate. El povestește că documentul istoric a fost probat în ciuda presiunii regimului sovietic de atunci.
„Am adoptat Declarația, nu am încălcat prevederile Constituției Sovietice, totul a fost respectat. Și în calitate de popor suveran cu actul am declarat nul pactul Ribbentrop-Molotov prin care am fost ocupați. Era o bucurie și o veselie, era arhiplin în fața Parlamentului, actuala Președinție. Acum mă simt la fel de tânăr ca și acum 34 de ani, cu aceeași căldură sufletească și cu aceeași speranță în a pune în aplicare voința poporului suveran”, afirmă Alexandru Arseni.
Alexandru Arseni spune că anume Declarația de Suveranitate a fost prima victorie importantă a forțelor democratice în lupta de renaștere și eliberare națională.
„Asta înseamnă voința poporului, exprimată prin reprezentare, ca cei care cu dobândit mandat să privească înainte, la perpesctivă. Să știe sufletul neamului, toate suferințele și să dea canal juridic pentru realizare. Aceasta a fost semnificația, deputații poporului au votat, iar acest document a pus baza următoarelor acțiuni foarte clare”, a spus Alexandru Arseni.
Potrivit președintei Maia Sandu, Declarația de Suveranitate este documentul care ne-a deschis calea spre independență, democrație și stat de drept. Șefa statului a menționat în mesajul său că, de atunci și până acum, țara noastră a avut un drum plin de dificultăți. Cu toate acestea, peste 34 de ani, Republica Moldova rămâne o țară pașnică și democratică, în care poporul este suveran și decide soarta țării.
„Poporul va decide și la referendumul din această toamnă soarta țării pentru deceniile care urmează - dacă sprijină aderarea Moldovei la Uniunea Europeană. Am învățat, în anii de independență, că democrația și libertatea nu sunt bunuri date. Aceste valori trebuie apărate, în fiecare zi, dacă vrem să ne construim o viață pașnică și prosperă, aici, la noi acasă, și să lăsăm moștenire copiilor o țară liberă, independentă și protejată”, a punctat Maia Sandu.
La rândul său, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a notat: „Acum, e de datoria noastră, a tuturor, ca următorul mare proiect de țară să fie integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Înțelegem cu toții că este șansa noastră de a dezvolta țara și de a le oferi copiilor un viitor acasă lângă părinții lor. Și pentru aceasta vom munci în continuare să ne apărăm familiile, neamul, libertatea și viitorul”, a scris Igor Grosu pe pagina de Facebook.
„Acum 34 de ani, la 23 iunie 1990, a fost adoptată Declarația de Suveranitate, care a pus temelia statului nostru. În acest document istoric se declara în mod solemn și în fața întregii lumi că singurul purtător al suveranității și singura sursă de putere în stat este poporul, iar Republica Moldova este un stat unitar și indivizibil! Astăzi, mai mult decât oricând, înțelegem cât de important este dreptul nostru, al cetățenilor, de a ne decide singuri viitorul și cât de șubredă poate fi democrația, dacă nu este apărată de noi toți. Avem obligația să fortificam instituțiile statului - instituții reziliente care vor proteja interesul cetățeanului”, a precizat Mihai Popșoi, viceprim-ministru, ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene.
Adoptarea Declarației de Suveranitate a fost prima victorie importantă a forțelor democratice în lupta de renaștere și eliberare națională. Astfel, Declarația stipulează că suveranitatea RSS Moldova este unica și necesara condiție a existenței statalității Moldovei.
Documentul stipulează caracterul unitar și indivizibil al statului. Se stabilește că RSS Moldova respectă statutul ONU și își exprimă adeziunea față de principiile acestei organizații, se declară o zonă demilitarizată, activ promovează consolidarea păcii și securității, este implicată direct în procesul de cooperare și securitate precum și în structurile europene.
Estonia a fost prima țară din fosta URSS care și-a declarat suveranitatea în 1988, urmată de Lituania în 1989 și Letonia - în 1989.
