Revista presei internaționale: Săptămână istorică pentru RM și Ucraina; Un sat românesc urmează să devină cea mai mare bază aeriană NATO din Europa
Presa internațională comentează evenimentul istoric pentru Ucraina și Republica Moldova care urmează să se producă în această săptămână. Publicațiile fac referire la summit-ul Consiliului European care ar trebui să aprobe deschiderea negocierilor de aderare a celor două state la Uniunea Europeană. Mai multe ziare descriu eforturile europenilor de a convinge China să renunțe treptat la energia cărbunelui în favoarea celei regenerabile, în timp ce temperaturile extreme continuă să facă sute de morți, în special în Orientul Mijlociu. Cu detalii vine Lidia Petrenco.
Săptămâna care a început urmează a fi una istorică pentru Ucraina, scrie Ukrinform, citându-l pe liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski. Publicația amintește că UE a aprobat deja cadrul de negociere pentru Ucraina, dar și pentru RM, marți urmând să înceapă negocierile efective prin organizarea primelor Conferințe Interguvernamentale la Luxemburg.
Agenția EFE notează că Belgia, care deține președinția prin rotație a UE în acest semestru, și-a stabilit obiectivul de a începe negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova în luna iunie, înainte de a preda ștafeta, la 1 iulie, Ungariei. EFE amintește că Budapesta a recunoscut deja că nu va mai impulsiona continuarea negocierilor de aderare cu cele două state în timpul președinției sale, ceea ce e dispusă să facă însă în raport cu țările din Balcanii de Vest. Totuși, demararea negocierilor propriu zise nu înseamnă că aderarea Ucrainei și a Republicii Moldova la UE este iminentă, deoarece procesul poate dura mai mulți ani, subliniază aceeași agenție de presă.
Euractiv scrie că ambele state vor deschide oficial discuțiile de aderare marți la doar doi ani după ce au solicitat aderarea la blocul comunitar. Potrivit publicației, acest pas servește ca un impuls moral pentru Ucraina, care se pregătește să facă față unei ofensive a armatei ruse în această vară. Totodată, aliații occidentali ai Ucrainei se grăbesc să ia decizii cu privire la susținerea Kievului pe termen lung, pe fondul temerilor legate de eventuale noi blocaje din partea Ungariei și de posibila realegere a lui Trump la Casa Albă, care a promis să reducă sprijinul oferit de SUA, observă Euractiv.
Între timp, The New York Times atrage atenția că joi, cei doi candidați la președinția americană, actualul lider democrat Joe Biden și fostul președinte republican Donald Trump, urmează să se confrunte public în cadrul celei mai timpurii dezbateri prezidențiale de până acum. Urmează o revanșă după dezbaterile de acum patru ani cu riscuri și recompense mari, observă publicația, subliniind că cei doi candidați la șefia statului se vor confrunta în fața unei națiuni divizate și furioase. Dezbaterile sunt organizate neobișnuit de devreme, cea de a doua dezbatere urmând să aibă loc tocmai în septembrie, remarcă New York Times.
UE a găsit o lacună legală pentru a ocoli dreptul de veto al Ungariei în chestiunea banilor destinați procurării armelor pentru Ucraina, folosind veniturile provenite din activele rusești înghețate, relevă Financial Times. Acest lucru ar putea, de asemenea, să deschidă calea pentru ca G7 să plătească Kievului 50 de miliarde de dolari din partea UE, adaugă publicația. Diplomatul șef al UE, Josep Borrell, a declarat pentru FT că Ungaria s-a abținut de la a încheia un acord preliminar pentru a folosi veniturile provenite din activele rusești înghețate. El a adăugat că soluția este „complicată, ca și orice altă decizie legală, dar funcționează”. Se observă că ocolirea Budapestei ar putea elimina, de asemenea, un obstacol care ar complica eforturile G7 de a obține un împrumut de 50 de miliarde de dolari pentru Kiev înainte de luna decembrie, bani care trebuie rambursați din veniturile viitoare. Aceasta este o decizie luată de liderii țărilor din grupul G7, cu cele mai mari economii ale lumii, la un summit din Italia, organizat la începutul acestei luni, amintește publicația.
BBC scrie că un sat românesc urmează să devină cea mai mare bază aeriană NATO din Europa. Agenția de știri notează că baza aeriană Mihai Kogălniceanu poartă numele unui sat din apropiere, care, la rândul său, poartă numele politicianului liberal din secolul al XIX-lea, Mihail Kogălniceanu. Era greu de crezut că acest loc se va transforma în cea mai mare bază NATO din Europa, chiar mai mare decât Ramstein din Germania, remarcă BBC, precizând că aceasta va găzdui în curând o escadrilă de avioane de luptă F-16 achiziționate recent din Norvegia, drone MQ-9 Reaper și o tabără militară care va găzdui soldați, piloți și marinari din cele 32 de țări ale NATO. BBC notează că drept răspuns la invazia Rusiei în Ucraina, pe tabla de șah a blocului militar transatlantic NATO au început să avanseze noi piese de joc.
Iar The Wall Street Journal constată că în spatele incendiului izbucnit luna trecută la o fabrică germană de la periferia capitalei Berlin, ar sta sabotori ruși, atacul fiind un semn al operațiunilor clandestine mai agresive ale Kremlinului. Publicația precizeză că incendiul a cuprins o fabrică deținută de o companie care produce sisteme de apărare antiaeriană. Deși anchetatorii germani au constatat că cel mai probabil a fost un accident, oficialii occidentali de securitate relevă că incendierea întreprinderii a fost pusă la cale de sabotori ruși care încercau să întrerupă transporturile de arme și muniții esențiale către Ucraina, conchide The Wall Street Journal.
Între timp, presa de pe mapamond păstează în vizor probleme climatice. Ministrul german al economiei, Robert Habeck, aflat într-o vizită oficială la Beijing, îndeamnă China să renunțe treptat la energia cărbunelui, notează Reuters. China este indispensabilă pentru atingerea obiectivelor climatice globale și trebuie să găsească o alternativă sigură la cărbune, care a reprezentat aproape 60% din furnizarea de energie electrică a Chinei în 2023, estimează oficialului german, citat de Reuters. Oficialii chinezi spun pe de altă parte că Beijingul extinde producția de cărbune din motive de securitate. „China importă și cantități mari de gaze și petrol după ce a văzut deja ce s-a întâmplat în Europa și Germania în ultimii doi ani”, a adăugat Robert Habeck, referindu-se la criza energetică declanșată de invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Chiar dacă își extinde producția de cărbune, China a pus în funcțiune și instalații care produc energie regenerabilă cu o capacitate de 350 de gigawați – ceea ce înseamnă mai mult de jumătate din energia regenerabilă produsă la nivel global, remarcă Reuters.
Publicațiile internaționale relatează în același timp că în acest an, din cauza căldurii extreme, peste 1.300 de oameni au murit în timpul pelerinajului Hajj din Arabia Saudită, eveniment major de cinci zile, considerat drept unul dintre cei cinci piloni ai islamului. Potrivit Welt, aproape jumătate dintre cei decedați provin din Egipt, aceștia parcurcând distanțe lungi la temperaturi care depășeau uneori 50 de grade, fără o protecție adecvată. Potrvit CNN, 83% dintre cei care au murit „au mers pe distanțe lungi sub lumina directă a soarelui, fără adăpost sau confort adecvat”, printre cei decedați fiind „mai multe persoane vârstnice și bolnave cronic”. Arabia Saudită cere fiecărui pelerin să achiziționeze una dintre cele 1,8 milioane de licențe disponibile pentru a accesa legal Mecca. Aceste licențe pot costa câteva mii de dolari SUA. Pelerinii fără licență nu călătoresc de obicei în autobuze de turism organizate cu aer condiționat sau acces ușor la provizii de apă și hrană, conchide CNN.
Cea mai discutată dramă la Campionatul European de Fotbal a gravitat în jurul țărilor balcanice aflate în conflict între ele, remarcă Novaya Gazeta Evropa. Publicația remarcă faptul că Albania și Serbia au primit deja amenzi de la UEFA pentru că fanii lor au aruncat cu obiecte și au purtat bannere provocatoare în tribune. Belgradul cere verificarea apelurilor la „Omorâți sârbul” care au fost auzite din tribune în timpul meciului dintre Albania și Croația. Fotbalistul albanez a trebuit să-și ceară scuze pentru remarcile nepoliticoase la adresa rezidenților din alte țări, notează ziarul.
