Revista presei: Semnificația conferinței interguvernamentale Uniunea Europeană - Republica Moldova
34 de ani de la proclamarea Suveranității Republicii Moldova, Semnificația conferința interguvernamentală Uniunea Europeană - Republica Moldova, precum și situația dramatică din școlile și grădinițele de la sate, sunt printre principalele teme abordate de presă.
Peste 34 de ani, Republica Moldova rămâne stat pașnic și democratic, în care poporul este suveran și decide soarta statului, a menționat președinta Maia Sandu, odată cu marcarea Zilei Suveranității a țării noastre, scrie deschide.md. „Poporul va decide și la referendumul din această toamnă soarta țării pentru deceniile care urmează - dacă sprijină aderarea Moldovei la Uniunea Europeană”, a punctat șefa statului.
În același timp, ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a declarat că în acest document istoric se declara în mod solemn că singurul purtător al suveranității și singura sursă de putere în stat este poporul, iar Republica Moldova este un stat unitar și indivizibil. Potrivit istoricilor, Declarația a fost adoptată într-un context istoric complex, marcat de o paradă a suveranităților, proces care a cuprins întreg spațiul sovietic, menționează aceeași sursă. Adoptarea Declarației de Suveranitate a fost prima victorie importantă a forțelor democratice în lupta de renaștere și eliberare națională.
Conferința interguvernamentală Uniunea Europeană - Republica Moldova, care va avea loc la 25 iunie, la Luxemburg, are o semnificație legală, juridică, dar și un puternic impact politic, susține șefa Misiunii țării noastre pe lângă Uniunea Europeană, Daniela Morari, citat de Moldova 1. Ambasadoarea a menționat că Republica Moldova a finalizat screening-ul explicativ, o primă etapă a procesului de integrarea europeană, și a beneficiat de asistență din partea Albaniei și Macedoniei de Nord.
Într-o emisiune de la TVR Moldova, profesorul de științe politice din România, Răzvan Cotovelea a declarat că după ce Consiliul European va începe oficial negocierile de aderare cu Republica Moldova, autoritățile de la Chișinău vor trebuie să îndeplinească mai multe proceduri. Iar, de obicei, negocierile se încep cu cele mai simple capitole pentru a înțelege mai bine procesul, a menționat oficial de la București. Acesta a relatat că unele capitole se pot negocia timp de câteva luni, iar altele pot dura și un an. Cotovelea a precizat că cele mai grele capitole sunt legate de mediu, concurență, protecția internă, justiție și afaceri interne.
Prima conferință interguvernamentală Republica Moldova – Uniunea Europeană înseamnă pentru cetățenii Republicii Moldova că Uniunea Europeană este hotărâtă să continue parcursul european al țării și este hotărâtă să îl continue cu viteză, este de părere europarlamentarul Siegfried Mureșan, scrie IPN.md. Recent, ambasadorii țărilor membre pe lângă UE au agreat, de principiu, cadrele de negociere pentru deschiderea oficială a negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina. Potrivit europarlamentarului, aceste negocieri ar înseamnă că legislația Republicii Moldova va fi aliniată cu legislația europeană. europarlamentarul a spus că termenul exact când se vor încheia aceste negocieri va depinde de ritmul de implementare a reformelor în anii următori în Republica Moldova. Siegfried Mureșan a opiniat că, dacă și în următorii ani în Republica Moldova va fi o conducere proeuropeană credibilă, atunci negocierile vor merge rapid. Realitatea.md transmite că Republica Moldova a înregistrat progrese semnificative la capitolul asigurării egalității de gen. Potrivit raportului Forumului Economic Mondial, țara noastră a urcat șase poziții în clasament, situându-se pe locul 13. În acest an,au fost analizate progresele înregistrate în 146 de țări în patru dimensiuni cheie: Participarea economică și oportunități, Educație, Sănătate și supraviețuire, și Abilitare politică.
Ziarul de Gardă publică o anchetă despre neregulile unui concurs privind finanțarea proiectelor culturale de Ministerul Culturii, în mod special despre cum sunt utilizați banii din bugetul de stat. Sursa citată scrie că, publicarea rezultatelor concursului, dar și însăși rezultatele, au provocat un val de nemulțumiri și critici din partea unor organizații, inițiative și specialiști din domeniul culturii. Aceștia invocă faptul că Ministerul Culturii a desfășurat concursul cu abateri de la Regulamentul oficial. Mai mult, experții atenționează că lipsește un mecanism prin care s-ar asigura distribuirea echilibrată a finanțării proiectelor pe întreg teritoriul Republicii Moldova, astfel încât proiectele finanțate să nu fie concentrate aproape exclusiv în Chișinău. Or, din numărul total al proiectelor selectate pentru finanțare, doar câteva urmează a fi desfășurate în afara capitalei.
TV8.md scrie că migrația intensă se resimte în școlile și grădinițele din Republica Moldova, care de la an la an devin tot mai pustii. Doar în gimnaziul din satul Drăsliceni, anul trecut cinci copii au plecat. Și grădinițele în sate nu mai arată ca altădată după numărul de preșcolari a scăzut. Directoarea grădiniței din Ratuș a povestit că în prezent sunt 66 de copii, iar pe timpuri doar într-o grupă erau peste 40 de micuți. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică în ultimii opt ani peste 265 de mii de persoane au plecat din țară.
Apa din peste 70% din fântânile din țară nu este sigură pentru consum și nu corespunde normelor sanitare, medicii și specialiștii Agenției Naționale pentru Sănătate Publică recomandă cetățenilor să consume apa fiartă sau îmbuteliată, curățarea și asanarea fântânilor, transmite Moldpres. Conform sursei citate, rezultatele supravegherii calității apei potabile din fântâni, pe parcursul ultimilor ani, denotă nivele destul de înalte de neconformitate atât la parametrii chimici, cât și la cei microbiologici. Iar situație este determinată, în primul rând, de lipsa sistemelor centralizate de canalizare, insalubritatea localităților, amplasarea latrinelor, WC-urilor și gunoiștilor în imediata apropiere a fântânilor. Situația cea mai nefavorabilă la capitolul alimentare cu apă a fost înregistrată în raioanele Anenii Noi, Căușeni, Fălești, Ștefan Vodă, Ungheni, Râșcani, Hâncești și Orhei.
