Revista presei internaționale: Urmările atacurilor teroriste din sudul caucazian al Rusiei; Polonia admite închiderea ultimelor două puncte de trecere a frontierei cu Belarusul
Presa internațională relatează despre urmările atacurilor teroriste din sudul caucazian al Rusiei, soldate cu victime omenești, inclusiv în rândul forțelor de ordine. Mai multe publicații descriu eforturile Uniunii Europene de a combate amenințările Rusiei, inclusiv cele hibride de la frontiera Poloniei cu Belarusul. Presa europeană scrie totodată despre rezultatele reuniunii miniștrilor europeni de externe care au decis luni asupra unei prime tranșe de bani ce urmează a fi transferate Ucrainei din profiturile activelor înghețate ale Rusiei. Lidia Petrenco a răsfoit publicațiile care abordează aceste subiecte și vine cu detalii.
Publicațiile internaționale descriu consecințele atacului produs în cea mai sudică provincie rusă, Daghestan, după ce mai mulți bărbați înarmați au deschis focul asupra unei sinagogi, a unei biserici ortodoxe și a unui post de poliție, ucigând cel puțin 20 de persoane. The Independent notează că printre cei morți s-au numărat cel puțin 15 polițiști, alături de un preot ortodox în vârstă de 66 de ani, un agent de securitate și alți trei civili. Nimeni nu și-a asumat răspunderea pentru atacurile din regiunea din Caucazul de Nord, observă publicația. CNN observă că este al doilea atac în ultimele trei luni după ce în luna martie peste 130 de persoane au fost ucise într-o sală de concerte de lângă Moscova, într-un act terorist revendicat de Statul Islamic. Creșterea violenței vine odată cu reluarea tensiunilor etnice de lungă durată, agravate atât de eforturile de a umple rândurile militare ale Rusiei pe măsură ce războiul lui Putin împotriva Ucrainei continuă – cât și de conflictul în curs din Orientul Mijlociu, constată CNN. The Moscow Times amintește că preocupările cu privire la extremismul islamist au fost în vizorul public din anii 1990 și începutul anilor 2000, iar înfrângerea acestuia a fost prezentată drept una dintre cele mai mari realizări ale președinției lui Putin. Potrivit publicației The Guardian, atacul din Daghestan evidențiază dificultățile tot mai mari ale Rusiei în efortul de a gestiona un val de teroare islamistă la nivel național, în vreme ce forțele sale de securitate sunt angajate în războiul din Ucraina. Kremlinul se concentrează mai mult pe războiul din Ucraina decât pe urmărirea amenințărilor locale, constată și publicația The Wall Street Journal. Publicația scrie că anul trecut a arătat o tendință de creștere a violenței în toată Rusia, subminând afirmațiile președintelui rus Vladimir Putin că numai el poate proteja țara de amenințările interne și cele din străinătate.
Între timp, Polonia nu exclude închiderea ultimelor două puncte de trecere a frontierei rămase deschise cu Belarusul, pentru a contracara activitățile hibride ale regimului lui Alexandr Lukașenko, transmite Euractiv, citându-l pe ministrul de externe de la Varșovia, Radoslaw Sikorski. Oficialul a amintit exemplul Finlandei, care și-a închis complet granița cu Rusia anul trecut. Euractiv notează că de la jumătatea anului 2021, Polonia a cunoscut un aflux de imigranți din Orientul Mijlociu la granița cu Belarus, care, potrivit Varșoviei, este orchestrat de Minsk. Deși guvernul face eforturi pentru a întări securitatea la graniță, inclusiv prin crearea unei zone tampon, acest lucru nu i-a împiedicat pe migranți să încerce să o treacă, scrie Euractiv.
Presa străină reflectă decizia luată de Uniunea Europeană de a transmite în curând 1,4 miliarde de euro pentru armament și ajutor industrial Ucrainei, după ce miniștrii de externe au încheiat luni un acord care ocolește Ungaria, o țară care a obstrucționat mai bine de un an asistența militară pentru această țară devastată de război, transmite Euronews. Banii vor proveni din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei de 210 de miliarde de euro pe care blocul comunitar le-a înghețat ca parte a unui pachet de sancțiuni. Cei 1,4 miliarde de euro sunt prima tranșă din suma de 2,5 miliarde de euro pe care Bruxelles-ul se așteaptă să le obțină în acest an din activele înghețate, menționează postul paneuropean de televiziune. Pe de altă parte, publicația Magyarnemzet reflectă reacția ministrului Afacerilor Externe al Ungariei, Péter Szijjártó, care a atenționat Bruxelles-ul că depășește liniile roșii. La o reuniune a miniștrilor de externe din UE organizată ieri la Luxemburg, șeful diplomației de la Budapesta a declarat citat de aceeași publicație că deși cele mai multe guverne pro-război au suferit eșecuri la alegeri, acestea continuă să ignore voința electoratului și alimentează ceea ce a numit „isteria războiului”.
Președintele francez, Emmanuel Macron, a declarat luni că țara sa e determinată să sprijine Ucraina fără echivoc și pe termen lung, transmite France Presse. Agenția de presă atrage atenția că declarația vine într-un moment în care Kievul e îngrijorat de posibila venire a extremei de drepte la putere în Franța. Totuși, dizolvarea parlamentului pe 9 iunie, în urma triumfului extremei drepte la alegerile europene, a aruncat țara într-o incertitudine politică ce ar putea afecta și politica sa externă, observă France Presse. Emmanuel Macron, care va rămâne în funcție indiferent de rezultatul de la urne, dă totuși asigurări că nu este slăbit pe scena diplomatică și că, într-adevăr, cuvântul său "angajează" Franța în deciziile referitoare la Ucraina, chiar dacă ar coabita cu un prim-ministru mai puțin deschis în ceea ce privește sprijinul său pentru Kiev.
Pe fundalul războiului din Ucraina, Germania, Franța și Polonia intenționează să dezvolte împreună rachete cu rază lungă de acțiune, afirmând că lipsa acestui tip de arme reprezintă o lacună gravă în apărarea europeană, notează DPA. Potrivit agenției de presă, ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a declarat, în cadrul unei reuniuni cu omologii săi francez și polonez la Paris, că obiectivul este de a "reuni până la summitul NATO din iulie un grup de state europene care sunt de acord să se alăture acestui proiect". "Chiar și o putere nucleară trebuie să aibă capacitatea de a descuraja o altă putere nucleară cu arme convenționale”, a punctat ministrul francez al apărării, Sebastien Lecornu citat de agenția DPA.
Riscul extrem de incendiu s-a dublat în ultimii 20 de ani, arată un nou studiu, pe măsură ce schimbările climatice se accelerează, transmite Cbsnews. Publicația atrage atenția că sezonul incendiilor de vegetație din 2024 are un început distructiv. Aproape 20.000 de incendii au distrus peste 2 milioane de acri în Statele Unite în acest an, iar în New Mexico , mii de rezidenți au fugit sub ordine de evacuare, în timp ce casele și afacerile lor au fost distruse de incendii, rezumă Cbsnews. Potrivit publicației, iarna recentă umedă și blândă din Vest a produs mai multă iarbă și vegetație. Valurile de căldură recente au copt regiunea, uscând noua vegetație și creând combustibilul perfect pentru un incendiu .
