Corespondență//Președinția maghiară a UE… și o europenizare de fațadă
Ungaria a preluat de luni, 1 iulie, președinția rotativă de șase luni a UE, iar Viktor Orbán se arată deja foarte determinat să-și vândă scump influența autoritară. Luni, Orbán s-a întâlnit de altfel cu președintele în funcțiune al Comisiei Europene, Charles Michel. Despre ce putem aștepta de la cele șase luni.
Ungaria și-a făcut deja cunoscute în linii mari direcțiile pe care le va lua președinția sa, precum și marile teme. Asta -- după ce precedentul Parlament European căutase să convingă celelalte instituții UE să suprime sau să amâne președinția rotativă, de șase luni, a UE, a Ungariei, datorită încălcărilor repetate ale statului de drept, mai mult decât și în oricare din țările candidate.
«Make Europe great again» este sloganul președinției maghiare a UE, chiar dacă Vitor Orbán pretinde că nu are nici o legătură cu cel al lui Trump. Sau, cum a fost sloganul deturnat în mod derizoriu de stânga din Parlamentul European: «Make Europe hate again»! («Faceți Europa să urască din nou»).
Logo-ul președinției maghiare va fi un cub Rubik. Oficial, este un omagiu adus inventatorului maghiar al acelui foarte popular puzzle, Ernő Rubik. Dar legătura simbolică cu relația Bruxelles-Orbán este evidentă și nu scapă nimănui.
La început de președinție maghiare a UE, Fidesz-ul lui Viktor Orbán’s a surprins deja formând o nouă alianță în Parlamentul European împreună cu extrema-dreaptă austriacă (FPÖ) și cu cehii ANO ai lui Andrej Babiš, care a părăsit astfel grupul Renew al lui Macron, slăbind-l astfel și mai mult. Sigur, cele trei formațiuni nu sunt suficiente pentru a forma un grup parlamentar aparte, dar Viktor Orban speră să atragă și alte formațiuni.
Ce putem aștepta însă în cele șase luni? Budapesta s-a opus în mod repetat aderării Ucrainei la NATO și UE, sancțiunilor împotriva Rusiei, a subminat eforturile de ajutor occidentale pentru Ucraina și a menținut relații strânse cu Moscova pe tot parcursul războiului.
Ungaria blochează, de asemenea, trei tranșe separate de 500 de milioane de euro în cadrul fondului Facilității europene pentru pace (EFF), precum și 5 miliarde de euro alocate pentru Fondul de asistență pentru Ucraina al FEP.
E de presupus însă că pragmatismul va prima. Spaime similare pluteau si în momentul în care Giorgia Meloni, șefa grupării post fasciste Fratelli d'Italia, a ajuns în fruntea guvernului de la Roma. Ea s-a dovedit însă foarte atlantistă, pro-occidentală și, spre deosebire de Viktor Orban până acum, cu totul impotriva Rusiei lui Putin.
Că o evoluție similară ar putea urma si Viktor Orbán o arată faptul că până si discursul oficial maghiar pare să accepte acum că Uniunea se va extinde primind Ucraina și Republica Moldova. Reprezentantul maghiar în Comisia Europeană, Oliver Varheliy, a pomenit chiar anul în care UE ar pute fi gata să primească cei doi noi membri: 2030.
AUTOR: Dan Alexe
