Corespondență București: Ministeriala NATO din România s-a încheiat cu adoptarea unei declarații. Ce semnale sunt transmise Chișinăului
Orice atac al Federației Ruse asupra aliaților va declanșa un răspuns solidar și hotărât, au reiterat la București miniștrii de Externe din statele membre NATO, reuniți în cadrul Reuniunii Alianței Nord-atlantice. Ministeriala NATO, prima organizată pe Flancul Estic după declanșarea războiului din Ucraina și cea mai importantă reuniune de la summitul de la Madrid încoace, s-a încheiat cu o Declarație în cinci puncte, dar și cu semnale clare, date inclusiv pentru țările partenere, precum Republica Moldova, Georgia, Bosnia și Herțegovina.
Documentul în cinci puncte face referire la agresiunea Rusiei și la „atacurile sale persistente și de neconceput asupra infrastructurii civile și energetice ucrainene, care privează milioane de oameni de serviciile de bază”.
Reuniunea de la București dă, așadar, un semnal de sprijin către Aliați, Ucraina și statele partenere. De remarcat de exemplu ca Republica Moldova a participat, în premieră, formal, la un astfel de eveniment de nivel înalt.
Și secretarul general al Alianței Nord Atlantice, Jens Stoltenberg, a făcut referire la Republica Moldova și la cum poate fi ajutată țara, în contextul actual, extrem de delicat și dificil. „Recent m-am întâlnit cu Maia Sandu și am discutat pe larg despre modul cum putem extinde parteneriatul, respectând statutul neutru al țării (...). Moldova fiind așa aproape de război a suferit mult, iar cea mai durabilă cale pentru a se termina totul ar fi ca președintele Putin să sfârșească agresiunea. Acest război are ramificații pe tot globul”, a transmis Jens Stoltenberg.
La București, Statele Unite au anunțat noi ajutoare pentru Ucraina, pe langa cele 19 miliarde de dolari deja alocate. „Puțin trebuie convins că a pierdut”, a spus în România secretarul de stat american Antony Blinken. „Atacurile sălbatice ale Rusiei asupra civililor din Ucraina arată că Vladimir Putin nu are nicio intenție să se așeze cu adevărat la masa negocierilor, ca pe lângă intenția de a șterge pe jos cu independența Ucrainei, vrea sa transforme războiul într-un conflict înghețat, să se replieze și apoi sa atace din nou”, a spus Antony Blinken.
Prezent la reuniunea NATO de la București, ministrul de externe ucrainean, Dmytro Kuleba, a cerut din nou sisteme de apărare antiaeriana, menționând printre altele și sistemul avansat american Patriot. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a lăsat însă să se înțeleagă că discuțiile deocamdată rămân deschise. „E una dintre provocarile actuale. Trebuie sa ne asigurăm nu doar ca trimitem echipamente în Ucraina, dar și ca putem sprijini cu piese de schimb, și cu muniție, să poată opera eficient. Discutăm deci despre o gama variată de sisteme adiționale, dar ne adresăm cu urgență și nevoilor că actualele sisteme sa funcționeze.”
Jens Stoltenberg a mai afirmat că aderarea Finlandei și Suediei la NATO este aproape finalizată. „Este momentul să le primim ca membri deplini ai Alianței”.
