Tribunalul din Moscova dispune arestarea în lipsă a patru oficiali ucraineni, inclusiv a unui fost premier
Pe 2 iulie, un tribunal din Moscova a dispus arestarea în lipsă a fostului prim-ministru al Ucrainei, Volodimir Groysman, a foștilor miniștri de externe și finanțe, Pavlo Klimkin și respectiv, Oleksandr Shlapak, și a lui Ihor Dovhan, șeful Comandamentului Operațional de Vest al Forțelor Terestre ale Ucrainei. Toți patru au fost acuzați de „utilizarea mijloacelor și metodelor de război interzise”, potrivit declarației instanței publicate pe Telegram, citate de publicația ucraineană The Kiyv Independent.
Rusia a inițiat proceduri penale împotriva mai multor oficiali ucraineni de la începutul războiului pe scară largă, pe baza unor acuzații vagi, adesea legate de implicarea lor în rezistența împotriva agresiunii ruse, a anunțat sursa citată.
Moscova i-a inclus și pe lista de urmăriți pe zeci de politicieni europeni, printre care fostul premierul estonian Kaja Kallas, precum și pe oficiali ucraineni de rang înalt, ofițeri militari și presupuși „mercenari străini” din Forțele Armate ucrainene, a raportat Mediazona, o instituție de presă independentă din Rusia.
Toți cei patru oficiali ucraineni au fost condamnați la două luni de arest.
În mai, Ministerul de Interne al Rusiei i-a pus pe lista de urmăriți pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski , pe fostul președinte Petro Poroșenko, pe comandantul Forțelor Terestre Oleksandr Pavliuk și pe fostul șef al Ministerului Apărării, Mykhailo Koval.
Totodată, la sfârșitul lunii iunie curent, Curtea Penală Internațională (CPI) a emis mandate de arestare pentru oficiali militari ruși acuzați de atacuri asupra unor ținte civile din Ucraina.
Instanța de la Haga îi acuză pe fostul ministru al Apărării Serghei Șoigu și pe șeful de stat major, generalul Valeri Gherasimov, de crime de război și crime împotriva umanității.
Mandatele de arestare au fost emise pentru că judecătorii au considerat că există motive rezonabile să creadă că Șoigu și Gherasimov sunt răspunzători pentru „lovituri cu rachete efectuate de forțele armate rusești împotriva infrastructurii electrice ucrainene” din 10 octombrie 2022 până cel puțin la 9 martie 2023.
Curtea Penală Internațională nu poate extinde jurisdicția asupra Rusiei, care nu este membră a acestei instanțe. Autoritățile ruse consideră deciziile curții drept nule din punct de vedere juridic.
Pe 17 martie 2023, au fost emise mandate de arestare pentru Vladimir Putin și Maria Lvova-Belova pentru deportarea ilegală a copiilor ucraineni în Rusia.
