Membrii NATO convin asupra unui ajutor de 40 de miliarde de euro pentru Kiev, oficiali
Statele membre NATO au convenit să acorde Ucrainei un ajutor militar în valoare de 40 de miliarde de euro în 2025, au declarat doi diplomați vest-europeni pentru Reuters, cu o săptămână înainte ca liderii alianței să se întâlnească la Washington.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a cerut aliaților să se angajeze pe mai mulți ani să mențină ajutorul militar pentru Kiev la același nivel ca cel de la invazia totală a Rusiei în Ucraina în 2022, însumând aproximativ 40 de miliarde de euro pe an.
În timp ce statele membre nu au susținut cererea inițială a lui Stoltenberg pentru un astfel de angajament multianual, pactul include o prevedere de reevaluare a contribuțiilor aliate la viitoarele summituri NATO, potrivit unui diplomat.
Aliații au decis, de asemenea, să aibă două rapoarte pe parcursul anului viitor pentru a stabili ce țară furnizează ce Ucrainei, a declarat diplomatul, pentru a răspunde cererilor de mai multă transparență cu privire la împărțirea sarcinilor în cadrul alianței.
Statele membre „vor încerca să îndeplinească această promisiune prin contribuții proporționale”, se arată în acord.
Angajamentul financiar face parte dintr-un pachet mai amplu privind Ucraina pe care liderii NATO îl vor conveni atunci când se vor reuni pentru summitul de la Washington din 9-11 iulie.
În iunie, aliații au decis că NATO își va asuma un rol mai important în coordonarea livrărilor de arme către Ucraina, preluând controlul de la Statele Unite în încercarea de a proteja procesul, în contextul în care Donald Trump, fostul președinte al SUA, candidat la prezidențialele din acest an, sceptic față de NATO, își dorește un al doilea mandat de președinte al Statelor Unite.
După invazia Rusiei în 2022, Statele Unite au reunit națiunile care împărtășesc aceleași idei la baza aeriană Ramstein din Germania, formând un grup de națiuni care numără în prezent aproximativ 50, care se întâlnește în mod regulat pentru a corela cererile de arme ale Kievului cu promisiunile donatorilor.
Acest așa-numit grup Ramstein va continua să existe ca un forum politic condus de Statele Unite, însă NATO va prelua nivelul de lucru militar inferior, care coordonează livrările de arme și instruirea trupelor ucrainene.
Mișcarea este văzută pe scară largă ca o modalitate de a asigura un anumit grad de „protecție împotriva lui Trump”, prin plasarea coordonării sub umbrela NATO, acordând alianței un rol mai direct în războiul împotriva Rusiei, fără a angaja însă propriile forțe.
Dar diplomații recunosc că o astfel de mișcare ar putea avea un efect limitat, deoarece Statele Unite sunt puterea dominantă a NATO și furnizează majoritatea armamentului Ucrainei.
Prin urmare, dacă Washingtonul ar dori să reducă ajutorul occidental acordat Kievului, ar putea face acest lucru.
Cu toate acestea, în perioada premergătoare summitului de la Washington, aliații sunt încă în dezacord cu privire la oportunitatea și modalitatea de a consolida formularea NATO privind viitoarea aderare a Ucrainei la alianță.
Linia oficială a NATO este că Ucraina va adera într-o zi, dar nu în timp ce țara este în război. „Viitorul Ucrainei este în NATO”, au declarat liderii săi la summitul de la Vilnius de anul trecut.
Unii aliați doresc ca acest limbaj să fie întărit, sugerând ca summitul să declare că drumul Ucrainei către aderare este „ireversibil”, potrivit diplomaților.
