Corespondență//NATO va deschide o misiune oficială la Kiev, în previziunea revenirii lui Trump
NATO va deschide un birou la Kiev, condus de un înalt oficial civil al Alianței, printre o serie de noi măsuri menite să susțină sprijinul pe termen lung pentru Ucraina, măsură care ar trebui să fie anunțată la summitul de la Washington săptămâna viitoare.
Măsura urmărește să susțină perspectivele Ucrainei de a se alătura Alianței fără a-i oferi aderarea. Ei vin pe fondul unei ascensiuni a dreptei extreme filo-ruse în mai multe țări europene și a posibilității tot mai mari ca fostul președinte Donald Trump să se întoarcă la Casa Albă și să reducă sprijinul american pentru Ucraina.
Planul, care ar urma să fie dezvăluit la următorul summit NATO de la Washington, ar prevedea crearea unui nou post de „reprezentant civil superior” al NATO cu sediul în Ucraina, după modelul unui post similar pe care NATO l-a stabilit în Afganistan în timpul aproape, angajament de două decenii acolo. Noul trimis va coordona sprijinul alianței pentru Ucraina, inclusiv fluxurile de asistență militară către Kiev din diferite țări occidentale.
Postul de trimis de mare profil ar transmite, de asemenea, un mesaj politic atât Ucrainei, cât și Rusiei despre angajamentul alianței față de lupta Kievului , în timp ce guvernul ucrainean caută aderarea permanentă la NATO pentru a-și spori protecția împotriva agresiunii militare ruse.
Unii oficiali occidentali salută crearea unui nou post de trimis, ca parte a unui pachet mai mare de sprijin NATO pentru Ucraina, care va fi lansat la următorul summit de la Washington, menit să consolideze modul în care Alianța va juca un rol mai formal în coordonarea sprijinului occidental pentru Ucraina.
Totuși, alți oficiali din NATO văd rolul acesta de trimis special ca parte a unui pachet diluat care nu atinge obiectivul principal al Kievului: aderarea oficială la Alianță în sine.
Tot în previziunea revenirii lui Trump, Senatul SUA a adoptat o nouă lege încă din luna decembrie 2023, care ar împiedica orice președinte să retragă Statele Unite din NATO fără aprobarea Senatului sau fără un act al Congresului.
Legea subliniază angajamentul Congresului față de alianța NATO, care a fost o țintă permanentă a fostului președinte Trump în timpul mandatului său. Alianța militară occidentală a căpătat un nou impuls sub Biden, mai ales după invazia Ucrainei de către Rusia în februarie 2022.
Trump plănuia deja să scoată SUA din NATO
Cum a arătat-o New York Times încă din ianuarie 2019, Trump ar fi plănuit deja să scoată SUA din NATO. New York Times a discutat cu înalți oficiali care au confirmat că Trump a evocat de mai multe ori, de-a lungul anului 2018, eventualitatea retragerii din NATO, organizație pe care o critica deja încă din timpul campaniei sale electorale.
Asta a determinat FBI să deschidă încă din 2017 o investigație pentru a determina dacă Trump servește interesele Rusiei. De altfel, în momentul în care a părăsit Casa Albă, Trump i-a numit pe foștii șefi ai FBI-ului și Ministerului Justiției „canalii” și „polițai jegoși”. Ideea de a scoate SUA din NATO are însă cu totul alte implicații geopolitice. Sigur, tehnic și legal lucrul nu are nimic imposibil: teoretic, oricare din cei 32 de membri ai Alianței se poate retrage, conform art. 13 al Tratatului de la Washington, cu un preaviz de un an.
Apoi, în urma întâlnirii sala cu Putin la Helsinki, în 2018, Trump s-a întrebat, într-un interviu acordat Fox News, dacă ar merita ca fiul său să meargă să moară pentru Muntenegru. El a mai numit NATO o organizație învechită (obsolete) și a mai spus, împotriva oricărei evidențe, că „muntenegrenii agresivi” ar putea să ne tragă pe toți în al Treilea Război Mondial. În felul acesta, el a părut că pune în cauză chiar articolul 5 al cartei fondatoare a NATO, cel care asigură apărarea colectivă și reciprocă a membrilor.
Un anunț public al președintelui SUA că ar dori ieșirea din NATO ar fi, cum a spus-o pentru New York Times fostul comandat suprem al forțelor Alianței (care e, prin convenție, întotdeauna un înalt gradat american), amiralul James G. Stavridis, „o eroare geopolitică de proporții epice”.
AUTOR: Dan Alexe
