Revista presei internaționale: Biden „se gândește serios” la retragerea din cursa prezidențială; Marea Britanie – în fața unei schimbări seismice
Presa internațională continuă să analizeze condițiile în care președintele democrat al Statelor Unite Joe Biden s-ar putea retrage din cursa prezidențială după dezbaterea dezastruoasă de săptămâna trecută cu republicanul Donald Trump. Publicațiile britanice fac previziuni privind rezultatele alegerilor parlamentare care au loc astăzi în Regatul Unit. Pe primele pagini ale presei străine apar și articole dedicate unei decizii istorice a justiției de la Tokyo care a declarat neconstituțională o veche lege ce a permis sterilizarea forțată a mii de japonezi cu handicap după cel de-al Doilea Război Mondial.
Președintele democrat al Statelor Unite Joe Biden „se gândește serios” la retragerea din cursa prezidențială, a dezvăluit pentru New York Times un aliat cheie al liderului de la Casa Albă. După dezbaterea dezastruoasă de săptămâna trecută cu republicanul Donald Trump, Biden i-ar fi transmis unui aliat cheie că este conștient de riscul de a nu-și putea salva candidatura, dacă nu va reuși în următoarele zile să convingă publicul că merită un nou mandat, relatează New York Times. Aceeași sursă notează că Biden înțelege că următoarele sale apariții publice programate în weekend în campania electorală din Pennsylvania și Wisconsin ar putea fi decisive pentru lupta pe care o duce pentru a obține un nou mandat la Casa Albă.
Vicepreședintele Statelor Unite Kamala Harris este cea mai bună alternativă pentru a-l înlocui pe președintele american Joe Biden dacă acesta va decide să renunțe la cursa pentru alegerile prezidențiale. Agenția Reuters face aceste dezvăluiri cu referire la oficiali de la Casa Albă și din echipa de campanie a lui Biden. Potrivit acestora, dacă va fi nominalizată la președinție, Kamala Harris, va putea folosi banii strânși pentru campania electorală a lui Biden și va moșteni infrastructura acesteia. Reuters relevă că dintre toți candidații de alternativă ai Partidului Democrat, Harris are cea mai mare popularitate și cel mai înalt rating în sondaje.
Aceeași agenție Reuters stransmite că aliații NATO au convenit miercuri să ofere Ucrainei în următorul an un ajutor militar în valoare de 40 de miliarde de euro. Un diplomat american a declarat agenției sub condiția anonimatului că decizia propusă de actualul secretar general al Alianței Jens Stoltenberg, ar urma să fie aprobată oficial săptămâna viitoare la summitul NATO de la Washington. Aliații au mai hotărât să pregătească în cursul anului următor rapoarte pentru a stabili concret care sunt țările ce vor livra sprijin militar Kievului și ce fel de armament urmează să furnizeze, a adăugat diplomatul citat de Reuters.
Putin e cel căruia trebuie să-i fie frică de Occident și să caute modalități pentru a pune capăt propriei agresiuni și nu invers. E mesajul ministrului de externe de la Kiev Dmytro Kuleba reflectat în titlul unui articol al publicației ucrainene Дзеркало Тижня. Publicația scoate în evidență viziunea șefului diplomației ucrainene față de precauția aliaților Kievului de a permite armatei ucrainene să folosească mai eficient armele occidentale. În timpul unei conferințe de presă online organizate de jurnaliștii britanici de la The Economist, Kuleba a spus că țările partenere ar trebui să nu se mai teamă de escaladarea conflictului cu Rusia. Rusia însăși escaladează constant situația și face acest lucru indiferent de deciziile occidentalilor, a declarat șeful diplomației de la Kiev enumerând trei soluții, care ar ajuta Ucraina să îmbunătățească substanțial situația de pe câmpul de luptă. „În primul rând, Ucraina trebuie să fie dotată cu mai multe sisteme de apărare aeriană. În al doilea rând, trebuie să i se permită să atace cu rachete occidentale ținte militare aflate pe teritoriul Rusiei. Și, în al treilea rând, forțele militare terestre ale Ucrainei trebuie aprovizionate cu un număr suficient de muniții de artilerie”, a specificat ministrul de externe de la Kiev modalitățile care ar permite armatei ucrainene să schimbe în favoarea sa situația de pe câmpul de luptă.
În Marea Britanie au loc azi alegeri parlamentare, iar potrivit sondajelor, forțele progresiste de stânga vor veni la putere pentru prima dată într-un deceniu și jumătate, relatează BBC. Potrivit serviciului britanic de presă, laburiștii lui Keir Starmer ar urma să obțină o victorie convingătoare și să detroneze actualul guvern conservator al premierului Rishi Sunak. Tendințele electorale din Marea Britanie contrastează cu cele din Uniunea Europeană unde crește popularitatea populiștilor pro-ruși de dreapta, observă BBC. Înlocuirea conducerii de la Londra nu promite însă o schimbare în politica externă a țării, laburiștii sprijinind până acum ajutoarele acordate Ucrainei de către guvernul conservator, mai scrie BBC.
Partidul Laburist din Marea Britanie se pregătește să obțină o victorie masivă în alegeri, titrează The Wall Street Journal. Marea Britanie este pregătită pentru o schimbare seismică în peisajul său politic joi, din moment ce alegătorii par determinați să aleagă Partidul Laburist de opoziție cu o majoritate uriașă, punând un guvern de centru-stânga în Downing Street pentru prima dată în 14 ani, remarcă publicația. Unele sondaje arată că liderul Partidului Laburist, Keir Starmer, un fost procuror devenit politician, ar putea obține cea mai mare majoritate parlamentară din istoria modernă a Marii Britanii, în timp ce alegătorii caută o nouă conducere după o perioadă tumultuoasă de guvernare a Partidului Conservator, care a inclus plecarea Marii Britanii din Uniunea Europeană, lupte politice interne și perindarea a patru premieri în cinci ani, pandemia, războiul din Ucraina și o criză a costului vieții, menționează WSJ.
Prim-ministrul italian Giorgia Meloni cere excluderea din partidul său Frații Italiei a celor care adoră trecutul fascist al țării, titrează Euractiv. Publicația precizează că mesajul șefului executivului de la Roma e o reacție la un videoclip publicat de mass-media în care apar unii membri ai aripii tinere a partidului său de extrema dreaptă scandând lozinci fasciste. Potrivit Euractiv, într-o scrisoare adresată liderilor de partid, Meloni se arată „înfuriată” că acțiunile lor au afectat reputația formațiunii sale politice. Aceeași publicație amintește că Frații Italiei a fost inițial un grup neofascist creat după cel de-al Doilea Război Mondial, dar însăși Meloni a încercat să se distanțeze de extrema dreaptă în ultimii ani afirmând că partidul ei este conservator. Totuși, opoziția din Italia acuză partidul premierului că ar fi devenit un paradis pentru extremiștii de dreapta, remarcă Euractiv.
Curtea Supremă a Japoniei a declarat neconstituțională o lege din 1948 care a dus la sterilizarea forțată a 16.500 de persoane cu handicap între anii 1950 și 1990, transmite The Guardian. Pacienții afectați de această practică vor primi compensații, în ciuda expirării termenului de prescripție, precizează publicația. Legea care a fost anulată abia în 1996 permitea medicilor să sterilizeze copii japonezi cu tulburări genetice și mentale pentru a preveni apariția unor descendenți cu dizabilități, explică The Guardian. După ani de procese, o lege din 2019 a acordat în cele din urmă despăgubiri victimelor supraviețuitoare, însă unele au continuat să lupte pentru compensații mai mari, precizează publicația.
Cercetătorii britanici au dezvoltat o nouă baterie revoluționară pentru mașinile electrice, care se încarcă în numai 5 minute, transmite CNN. Publicația remarcă vestea extraordinară pentru proprietarii de mașini electrice, care se plâng că trebuie să aștepte prea mult timp ca să încarce bateria automobilului. Noua baterie se încarcă de aproape cinci ori mai rapid decât cele mai moderne baterii, care au nevoie de 20 de minute pentru încărcare completă, specifică CNN, estimând că noul produs e gata să spargă piața la nivel global.
