Revista presei: Ce înseamnă declarațiile: „nu enervați Rusia” și la ce să ne așteptăm de la preluarea președinției UE de Ungaria
Ce înseamnă, de fapt, declarația purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov de-a „nu enerva Rusia”; La ce să ne așteptăm de la preluarea președinției UE de Ungaria, condusă de Viktor Orban , precum și scandalul de la Parlament - sunt printre principalele teme abordate de presă.
„Nu treziți ursul”
ZDG scrie că declarațiile purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, precum că sprijinul R. Moldovei și Ucrainei în procesul de aderare ar putea destabiliza Uniunea Europeană, reprezintă un avertisment pentru Republica Moldova, încercând să descurajeze orientarea sa europeană și să protejeze interesele Moscovei. Analistul politic Anatol Țăranu remarcă faptul că anume acțiunile Rusiei au grăbit, de fapt, procesul de integrare europeană a Republicii Moldova și Ucrainei. „Rusia este cea care a provocat UE să aibă această atitudine binevoitoare față de R. Moldova și Ucraina în ceea ce privește integrarea europeană. Dacă nu ar fi fost războiul, situația ar fi fost una diferită, așa că vina pentru asta o poartă Moscova, nu UE. Ca de obicei, Moscova inversează termenii ecuației în propriul interes, realitatea fiind cu totul alta”, a comentat Țăranu.
Iar președintele Asociației Veteranilor de război, Tiras-Tighina spune că apelul lui Peskov adresat Uniunii Europene este mai mult decât un simplu avertisment, fiind o amenințare de președintele Rusiei, Vladimir Putin către statele europene, nu doar Ucraina. Acesta mai precizează că Kremlinul, prin exprimările sale, indică o poziție de slăbiciune, neputând împiedica începerea negocierilor de aderare.
„Prietenul lui Putin” la cârma UE
Newsmaker se referă la preluarea de către Ungaria, condusă de controversatul premier Viktor Orban, a președinției rotative a Consiliului UE. Expertul economic, Veaceslav Ioniță crede că Viktor Orban, numit și „prietenul european al lui Putin” „va face mult zgomot” – va face tot felul de declarații tari și va organiza conferințe ale conservatorilor, dar de fapt nu va putea influența cu adevărat prioritățile. Iar expertul WatchDog Grigorii Guzun consideră că Ungaria se va concentra pe propriile interese, și anume pe încercarea de a debloca finanțarea de la Uniunea Europeană, care a fost înghețată din cauza încălcării statului de drept de către guvernul ungar. Guzun crede, de asemenea, că în această perioadă ne putem aștepta la multe amenințări și declarații populiste de la Orban.
Analistul politic român Sorin Ioniță a remarcat într-o discuție cu NM că Consiliul UE s-a pregătit pentru președinția ungară și, prin urmare, în timpul mandatului belgian, a încercat să ducă la bun sfârșit toate sarcinile importante într-o manieră accelerată. De exemplu, să înceapă negocierile privind aderarea Moldovei și Ucrainei la UE. „Nu i-au lăsat multe jucării”, a remarcat Ioniță.
Scandalul din Parlament dintre deputații lui „Șor” și angajații SPPS
TVR Moldova contabilizează că ieri a fost a treia ședință la rând a Parlamentului la care nu a fost permis unui grup de deputați afiliați oligarhului Ilan Șor să participe la ședință. Aceștia însă au provocat un scandal în fața ușii, scandând mesaje împotriva majorității parlamentare în timpul declarațiilor de presă ale șefului Legislativului, Igor Grosu, sau chiar îmbrâncindu-se cu angajații de la Serviciul Protecție și Pază de Stat.
Referindu-se la același scandal, Agora amintește că totul a început la ședința parlamentului din 13 iunie cei șapte deputați au blocat tribuna centrală a Parlamentului, au protestat și au lovit cu pumnii în tribuna pe care au blocat-o în semn de protest, încălcând astfel Regulamentul Legislativului. Respectiv, majoritatea parlamentară a decis, la propunerea lui Igor Grosu, interzicerea participării celor 7 la 5 ședințe ale Parlamentului.
Alegeri două zile
În statul Israel și în localitatea Corjova alegerile prezidențiale și referendumul republican ar putea fi organizate două zile consecutiv, sâmbătă și duminică, spune vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postica, citat de IPN. El explică faptul că în Israel, duminica e zi de muncă, respectiv moldovenii de acolo ar avea impedimente să voteze, iar locuitorii din Corjova, amplasată în stânga Nistrului, sunt nevoiți să voteze în satul vecin, din care cauză ar avea mai mult timp la dispoziție. Potrivit Codului Electoral, astfel de decizii se pot lua doar în situații excepționale. Autoritatea electorală va lua o astfel de decizie cu 25 de zile înainte de ziua scrutinului.
Pavel Postica spune că în cele două state aflate în război, Ucraina și Federația Rusă, secții de votare vor fi deschise în incinta ambasadei Republicii Moldova de la Moscova, Kiev și în incinta consulatului Republicii Moldova de la Odessa. Pentru a deschise secții suplimentare de votare, urmează să fie cerut consimțământul țării-gazdă.
Newsmaker transmite că deși a fost înregistrat în Parlament cu mai bine de un an, proiectul de lege care prevede înființarea crematoriilor în Republica Moldova și permite incinerarea cadavrelor - nu a fost încă examinat de deputați. Unul dintre co-autorii inițiativei legislative, deputatul PAS Oazu Nantoi, a explicat că proiectul de lege ar stagna în Parlament, pentru că nu ar fi avut loc, deocamdată, consultări publice înainte de a discutat în plen.
Plasticul din noi
Doar 3% din cele peste 100 de mii de tone de plastic generate anual în Republica Moldova sunt reciclate, scrie Agora. Sursa atenționează că plasticul cauzează boli, deficiențe și mortalitate prematură, afectând în special copiii. Substanțele chimice toxice adăugate plasticului cresc riscul de avort spontan, obezitate, boli cardiovasculare și cancer.
Agora citează un studiu efectuat în 2019, care constată că săptămânal, o persoană consumă aproape 2.000 de particule de plastic, ceea ce reprezintă aproximativ 5 grame sau o linguriță plină. Astfel, timp de un an ajungem să ingerăm peste 250 de grame de plastic doar din alimentele și lichidele contaminate pe care le consumăm.
