Expoziția „Trenul Durerii”, lansată în PMAN cu elemente digitale noi și imagini virtuale. „Ne apropiem de o poză de pe vagon și o să vedem câțiva soldați care împușcă în noi”
În Piața Marii Adunări Naționale a fost lansată expoziția „Trenul Durerii”. În acest an, expoziția este prezentată într-un format nou, cu elemente digitale și grafice, conținut multimedia, obiecte, poze și istorii din viața familiilor deportate. La inaugurare au participat șefa statului Maia Sandu, președintele Parlamentului Igor Grosu și premierul Dorin Recean.
„Avem elemente digitale, avem QR cod. Această expoziție poate fi vizitată și online de oricine. Această expoziție, care anul trecut a fost una improvizată, acum a fost perfecționată și are nu doar un impact național, dar și global, poate fi vizitată de toți moldovenii care sunt în străinătate”, a declarat directorul Agenției Naționale a Arhivelor, Igor Cașu.
Astfel, într-un vagon este prezentat un tablou general al deportărilor și amploarea lor, iar în al doilea – sunt elemente de interogatoriu, la care erau supuși conaționalii noștri.
„Pentru cei care vin să viziteze expoziția, le recomandăm să deschidă telefonul mobil și să citească QR codul. După aceasta ne apropiem de o poză de pe vagon și o să vedem câțiva soldați care împușcă în noi. Nu vă speriați, gloanțele sunt virtuale, dar este un efect foarte înspăimântător”, a spus Cașu. Un alt element nou al expoziției este faptul că Cartea Memoriei poate fi accesată și în format digital.
„Ați fotografiat QR codul și aveți acces la Cartea Memoriei în variantă digitală. Introduceți prenumele și aflați imediat unde și cum s-a întâmplat, inclusiv apar pozele din carte. În zilele următoare, vom face același lucru cu lista deportaților pe vagoane, care o avem la Agenția Națională a Arhivelor. 99 la sută din cei deportați în 1949 vor fi găsiți în aceste liste. Veți putea studia documentele originale ale regimului”, a spus Cașu.
Expoziția va fi deschisă în fiecare zi, de la 9:00 până la 21:00 până pe 31 iulie.
„Este cald, dar vom încerca să rezistăm. Este important să facem acest lucru chiar în zilele în care au avut loc deportările, pentru că lumea vine și stă zece minute și își dă seama de calvarul prin care au trecut deportații. Deci, vă imaginați ce au suferit oamenii care au fost duși în Siberia și Kazahstan timp de patru săptămâni, fără apă, sau câte o gură de apă la câteva zile”.
Directorul Agenției Naționale a Arhivelor a menționat că în 1949 pe 5 și 6 iulie a fost organizată cea mai amplă operațiune de deportare în masă, care a vizat circa 36 de mii de oameni.
„Insistăm ca istorici asupra acestei terminologii. Nu val. Valul e ceva natural, el vine și se duce, operațiunea a fost cu caracter militar, s-a făcut în secret. Oamenii au fost sculați, arestați și duși la cele mai apropiate stații de cale ferate noapte, să nu vadă vecinii. Era și o teamă de anumite dezordini în legătură cu ceea ce se întâmpla”, a mai spus Igor Cașu.
