Corespondență//Franța: o democrație care sperie; UE și Ucraina își țin răsuflarea
După Marea Britanie, iată că Franța s-a întors spre stânga, răsturnând o tendință ce se arăta paneuropeană, deși surpriză părea a fi ce scor va obține partidul dreptei extreme, Rassemblement National, partidul dinastiei Le Pen și al lui Jordan Bardella, dat de toate sondajele ca fiind prima formațiune politică a Franței, așa cum a rezultat din alegerile europene de luna trecută.
Iată însă că mobilizarea stângii a funcționat. În fața perspectivei victoriei extremei drepte, învingătorul, cu 200 de scaune de parlamentari din 577, este Noul Front Popular, o coaliție de patru partide de stânga care merg de la socialiști și comuniști, trecând prin ecologiști, până la extrema stângă dogmatică și pro-putinistă a lui Jean-Luc Mélenchon: La France Insoumise (Franța Nesupusă).
Turul doi s-a derulat astfel împotriva extremei drepte, dar pariul lui Emmanuel Macron, care a dizolvat parlamentul sperând într-o victorie a centriștilor săi și a dreptei moderate, a dus la o victorie total neașteptată a frontului de stânga. Victorie fără apel, de altfel: au votat două treimi din francezi, doi din vreo, 67%, cifră nemaivăzută din 1981.
Partidul lui Macron - Ensemble, si el o coaliție - s-a plasat pe locul doi, iar extrema dreaptă abia pe locul trei. Nimeni nu deține majoritatea. Care sunt acum scenariile posibile?
Sigur, președintele nu este obligat să numească imediat un nou prim ministru, însă trebuie s-o facă cât mai repede... însă din ce partid?
Primul scenariu: stânga și tabăra președintelui Macron încearcă să formeze o majoritate absolută: Noul Front Popular + Ensemble! Dar Emmanuel Macron nu-i vrea pe Jean-Luc Mélenchon și France Insoumise.
Al doilea scenariu: nu apare nicio coaliție majoritară pentru niciunul dintre cele trei blocuri majore. Franța pare neguvernabilă. Șeful statului ar putea atunci numi un guvern tehnic, care să gestioneze afacerile curente, în special Jocurile Olimpice.
Dizolvarea Adunării Naționale, care trebuia să clarifice lucrurile, a complicat și a agravat de fapt cotidianul francezilor.
Cele mai mari temeri se întâlneau însă la Kiev dacă extrema dreaptă ar fi ajuns la putere în alegerile parlamentare din Franța de duminică.
Marine Le Pen, figura principală a partidului de extrema-dreaptă Rassemblement National, a promis că un prim-ministru din partidul său va împiedica Kievul să folosească arme cu rază lungă furnizate de Franța pentru a lovi în interiorul Rusiei și că va împiedica sugestia președintelui francez Emmanuel Macron că ar putea duce trupe franceze pe pământ ucrainean.
„Dacă Emmanuel Macron vrea să trimită trupe în Ucraina și premierul este împotrivă, atunci nu vor fi trupe trimise în Ucraina”, a spus ea pentru CNN. „Prim-ministrul are ultimul cuvânt”.
Pe de altă parte, nici victoria parțială a extrem-stângistului Jean-Luc Mélenchon și a France Insoumise nu e în măsură să liniștească la Kiev și in UE și NATO.
AUTOR: Dan Alexe
