Romii din Republica Moldova cer stoparea discriminării și promovarea toleranței în societate
Comunitatea romă din Republica Moldova se confruntă în continuare cu discriminare și discurs instigator la ură. Aceste retorici se atestă în special la angajarea în câmpul muncii, când persoanele de etnie romă sunt discriminate pe baza criteriului etnic și astfel li se refuză un anumit job. În aceste condiții, mai mulți reprezentanți ai comunității rome din orașul Hâncești au organizat o manifestare publică pentru a promova toleranța în societate, lansând mesaje de stopare a discursul instigator la ură. Acțiunea a fost organizată simultan și la Tiraspol.
Discriminarea la angajarea în câmpul muncii, accesul limitat la servicii medicale și de educație, sunt printre problemele cu care se confruntă în prezent etnicii romi, afirmă președintele Asociației Mediatorilor Comunității Rome, Valeriu Căldăraru. El mai spune că prin intermediul flashmobului organizat la Chișinău se dorește sesizarea publicului larg și a instituțiilor statului în ceea ce privește combaterea discriminării, care este din ce în ce mai răspândită.
„Este o discriminare enormă în societate față de comunitatea romă. Pe deoparte noi avem Consiliul pentru Egalitate care apără să nu avem astfel de încălcări, pe de altă parte, chiar dacă deciziile Consiliului sunt cu caracter de recomandare pentru instituții, atunci când mergi la judecată poate ușor să atace decizia Consiliului chiar dacă s-a dovedit a fi discriminare. Spre exemplu, ultimul caz, noi Asociația Națională a Mediatorilor Comunitari am sesizat Consiliul pe marginea tichetelor alimentare, o problemă identificată în primăria din Glodeni, unde toată primăria primea aceste tichete alimentare, dar mediatorul comunitar nu primea. Am avut discuții pașnice cu primăria, care a încercat prin diferite motive să argumenteze de ce nu primește acest mediator comunitar tichetul respectiv, după care am atacat la Consiliul de Egalitate și am avut câștig de cauză. Mi s-a spus foarte clar că da este o discriminare directă în câmpul muncii pe criteriul etnic”, a menționat Valeriu Căldăraru.
O altă problemă care necesită eforturi conjugate pentru combaterea ei este sărăcia, afirmă romii care au participat la un flashmob. Aceștia au lansat mesaje prin care doresc să fie auziți în societate, să nu fie discriminați și să aibă drepturi egale.
„Comunitatea romă din Hîncești se confruntă cu diferite obstacole. Cei care lucrează cu micul business nu toți au documentele necesare și nici case de marcat și nu pot să-și facă lucrul. De asemenea, cu sărăcia. Aș vreau să transmit un mesaj nu numai la romi, dar și la nonromi, pentru că ura este nu doar la romi. Vedem diferite mesaje pe rețelele de socializare, care sunt lansate nu de romi, dar de alții. Dar mesajul meu este să avem o legătură între toate popoarele și să fim egali”;
„Noi nu vrem să mai fim discriminați, dar vrem să fie acceptați toți romii noștri în societate și la lucru”, spun oamenii.
Pentru coordonarea mai eficientă a politicilor privind incluziunea romilor ar fi necesară crearea unui birou la nivel de stat, a subliniat secretara generală a Coaliției „Vocea Romilor”, Silvia Feraru.
„Copiii noștri trebuie să fie incluzivi, integrați și vor fi acceptați. Copiii trebuie să meargă la grădiniță, la școală, asta este foarte important. Dar cel mai mult mă doare că romii nu pot să se angajeze în câmpul muncii și este un pic și vina societății, fiindcă nu i-a acceptat și nu s-a ocupat nimeni de incluziunea lor și de a-i da în școală. Atâta timp cât nu va exista o instituție care să coordoneze politicile pe filiera romă, să aibă grijă de un grup vulnerabil, noi nu vom reuși”, afirmă Silvia Feraru.
În prezent, există o lege adoptată în 2022 care sancționează discursul instigator la ură. Persoanele care elaborează mesaje de ură bazate pe idei preconcepute, cum ar fi etnia, religia sau limba vorbită, pot fi amendate cu cel puțin 1 000 de lei, iar cele cu funcție de răspundere – cu sume de la 6 000 de lei.
Totuși, activistul civic, Ghenadie Cojocaru remarcă faptul că partea contravențională este mai puțin importantă, iar accentul trebuie pus pe consolidarea societății și pe creșterea toleranței.
„În epoca social media în care trăim, discursul de ură nu este doar în stradă, dar discursul de ură este și pe rețelele de socializare și acest fenomen capătă, din păcate, amploare tot mai mare față de cei care nu sunt la fel. Sperăm să ajungă mesajul către societatea noastră ca toleranța și respectul reciproc să stea la baza comunicării noastre, astfel încât să reducem cât mai mult din amploarea discursului de ură. Cred că mai degrabă putem vorbi de o condamnare civică, de o atitudine a celor care sunt conștienți de acest lucru și mai puțin de situații administrative când cineva a fost penalizat”, menționează Ghenadie Cojocaru.
O acțiune similară a fost organizată și la Tiraspol, unde trăiesc peste cinci mii de romi, inclusiv refugiați, acest număr ar putea fi însă mai mare, deoarece mulți romi nu au documente și nu sunt înregistrați oficial, spune președinta organizației neguvernamentale „Femeia Contează”, Tatiana Sergheeva. Potrivit acesteia, romii din regiunea transnistreană se confruntă cu dezbinare în rândul societății, iar discursul de ură persistă în continuare. Cu toate acestea, femeia subliniază că datorită mediatorilor comunitari și a organizațiilor internaționale s-a reușit îmbunătățirea statului romilor, integrarea lor în câmpul muncii, iar criminalitatea în rândul acestora, a fost redusă practic la zero.
„Avem multe proiecte, ce ține de orientarea în carieră pentru populația romă, am avut proiecte privind alfabetizarea media și am încercat să-i învățăm pe tinerii, copii romi să folosească computerele și gadgeturile, am avut chiar și un proiect bloggeri romi. Noi încercăm să arătăm că romii au aceleași drepturi depline și sunt aceiași cetățeni ca toți ceilalți și, prin urmare, flash mob-ul nostru, organizat la Tiraspol, a avut ca scop contracararea stigmatizării romilor și combaterea discursul instigator la ură care se găsește adesea aici, ei spun, la fel ca în Moldova, precum că țiganii sunt murdari sau sunt hoți. Noi avem și rezultate remarcabile, spre exemplu astăzi în regiunea transnistreană, gradul de criminalitate în rândul populației de etnie romă este aproape nul”, afirmă Tatiana Sergheeva.
Acest material a fost realizat în cadrul Campaniei Uniți împotriva crimelor motivate de prejudecată, realizată de Asociația Presei Independente (API) în parteneriat cu un grup de ONG-uri din domeniile drepturilor omului și justiție, cu sprijinul Millennium Partners.
AUTOR: Cristina Prisacari
