Persoanele care își lasă terenul agricol în paragină ar putea achita impozite mai mari. Opinia expertului
În anul 2025, persoanele care nu își vor prelucra terenurile agricole timp de mai mult de 2 ani ar putea plăti un impozit de trei ori mai mare decât cei care le prelucrează. Economistul Veaceslav Ioniță a comentat pentru Radio Moldova unul dintre aspectele proiectului privind politica bugetar-fiscală și vamală pentru anul 2025, adoptat astăzi de Guvern. Potrivit expertului, această măsură va mobiliza cetățenii să își igienizeze terenurile agricole sau îi va determina să le dea în arendă.
Cabinetul de miniștri a aprobat astăzi un proiect ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală pentru anul 2025. Documentul stabilește extinderea autonomiei financiare a autorităților locale prin oferirea dreptului de majorare a impozitului pe bunuri imobiliare și a impozitului funciar cu până la 300% pentru clădirile și terenurile intravilane neîngrijite, precum și pentru terenurile agricole nelucrate timp de doi ani consecutivi.
Această măsură legislativă va descuraja lăsarea terenului agricol în paragină, a precizat pentru Radio Moldova expertul în politici economice Veaceslav Ioniță. Potrivit acestuia, persoanele care se află peste hotare și au terenuri agricole neprelucrate ar trebui să îl dea în arendă dacă vor să evite plata penalităților. Veaceslav Ioniță a mai subliniat că există premize ca cei care își lasă pământul în paragină și nu achită impozitul și penalitățile mai mulți ani la rând să fie desproprietăriți.
„Din punct de vedere teoretic proprietarii terenurilor agricole ar putea fi desproprietăriți, dar nu cred că asta va fi în realitate. Vorbim de o sumă mică. Un om care are o datorie față de stat și el nu își onorează obligațiunile, statul are premize pentru a face o executare silită. Nimeni nu împiedică persoanele care au teren agricol să îl dea în arendă”, a spus Veaceslav Ioniță.
Anterior economistul Veaceslav Ioniță a declarat că 300 de mii de hectare de teren agricol nu sunt prelucrate, iar în acest an Republica Moldova va pierde aproximativ 8 miliarde de lei din această cauză.