Revista presei: Peste 80% din investițiile străine directe vin din UE
Precizările Consiliului Superior al Magistraturii în cazul omorului cetățeanului turc; motivele stagnării comerțului, dar și originea investițiilor străine din Republica Moldova - sunt printre principalele teme abordate de presă.
Ziarul de Gardă publică precizările Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în privința dosarului cetățeanului turc omorât pe o terasă din capitală, care menționează că „tergiversarea examinării cauzei se datorează unor incidente procesuale, cât și acțiunilor unor autorități implicate în examinarea cazului”.
În același timp, Procuratura Generală a anunțat că procurorul general a sesizat anterior CSM despre „multiplele peregrinări ale cazului de la judecătoria de fond la Curtea de Apel”, dar Inspecția judiciară a respins ca neîntemeiată adresarea.
Totodată, reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii , Ministerului de Interne, Serviciului de Informații și Securitate și Procuraturii Generale, sunt așteptați în Parlament pentru audieri în cazul omorului cetățeanului turc.
Moldpres îl citează pe premierul Dorin Recean care a menționat în timpul unor discuții la Guvern că anumiți cetățeni străini care se află în căutare internațională profită de „breșele” din sistem pentru a rămâne în libertate în Republica Moldova. Dorin Recean a solicitat MAI întreprinderea unor măsuri de verificare a situației solicitanților de azil, inclusiv a celor cărora le-au fost respinse cererile de azil și se află în procedură judecătorească. Premierul a precizat că în Republica Moldova sunt 38 de cetățeni străini, căutați pentru fraude bancare, evaziuni fiscale și, infracțiuni cu violență.De asemenea, prim-ministrul Dorin Recean a solicitat modificarea de urgență a cadrului normativ privind azilul în Republica Moldova.
Comerțul Republicii Moldova stagnează deja al doilea an. Puternic au scăzut exporturile de bunuri, iar în ultima jumătate de an stagnează și exportul de servicii, susține expertul în politici economice, Veaceslav Ioniță, citat de JurnalTV. Expertul este de părere că, ramura transportului de pasageri a fost cea mai mare în structura exportului Republicii Moldova, pe care pandemia a prăbușit-o dramatic. În prezent este într-o ușoară creștere, dar creșterea a încetinit deoarece Ucraina caută și alte soluții decât cele pe care le poate oferi Republica Moldova și asta are un impact negativ asupra exporturilor noastre de servicii de transport, a afirmat economistul, declarat Veaceslav Ioniță.
Uniunea Europeană este, de departe, cel mai mare investitor în Republica Moldova, scrie Radio Chișinău, care citează datele publicate de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării. 81,5% din investițiile străine directe în economia Republicii Moldova vin din Uniunea Europeană (date din 2023) și doar 6% sunt din investițiile străine provin din CSI. Conform datelor publicate de Agenția Servicii Publice din 2023, în Republica Moldova sunt 4.900 companii cu capital din state membre ale Uniunii Europene, cu o valoare totală a investițiilor de 20 mld lei. Principalele țări investitoare sunt România, Cipru, Țările de Jos, Italia, Germania.
Construcția liniei electrice Vulcănești-Chișinău continuă în Găgăuzia, titrează Europa Liberă. În trei luni fundațiile pentru pilonii liniei electrice Vulcănești-Chișinău sunt finalizate în proporție de 62% în Găgăuzia. Deși în unele sate nici n-au început săpăturile, autoritățile spun că până în luna august toate fundațiile din regiune vor fi gata pentru asamblarea pilonilor.
IPN scrie că la Guvern urmează să examineze un regulament privind donațiile din școlile și grădinițele din capitală. Toate operațiunile de donație se vor efectua exclusiv prin intermediul serviciului guvernamental de plăți electronice (MPay). Ministerul Educației și Cercetării precizează că scopul acestui regulament este de a asigura transparența în utilizarea donațiilor sub formă de mijloace financiare, precum și protecția intereselor donatorilor și ale instituțiilor de învățământ. Donațiile vor putea fi utilizate de către instituția de învățământ pentru dezvoltarea bazei materiale și pentru acoperirea cheltuielilor legate de formarea profesională inițială și continuă a cadrelor didactice. Atât școlile, cât și grădinițele beneficiare vor fi obligate să publice pe paginile de internet (dacă le au) sau vor afișa pe panouri special amenajate rapoartele semestriale privind donațiile colectate și modul de utilizare a acestora.
