Parlamentul European își începe activitatea după alegerile europene. La ce să ne așteptăm de la prima sesiune plenară
Parlamentul European își deschide mâine sesiunea plenară de la Strasbourg, reunind cei 720 de parlamentari nou-aleși pentru prima dată în cadrul celei de-a 10-a legislaturi. Evenimentul marchează începutul unui mandat de cinci ani, care se anunță a fi cel mai agitat din istorie, scrie Euronews.
În urma alegerilor din iunie, peste un sfert dintre deputați fac parte acum din grupuri de extremă și extremă dreapta. Aceasta reprezintă o provocare directă pentru partidele centriste pro-europene, care, deși mențin o majoritate de guvernare, se tem că polarizarea politică ar putea diminua ambițiile pe termen lung ale Uniunii Europene și ar putea duce la o paralizie legislativă.
Europa Națiunilor Suverane (ESN), un grup format din 24 de membri, reprezintă cea mai recentă formațiune care se alătură dreptei radicale. Gruparea promovează o platformă puternic anti-migrație, anti-LGBT, anti-feminism, anti-Green Deal, anti-vaccinare și împotriva ajutorului militar pentru Ucraina.
Alianța „Patrioți pentru Europa” a lui Viktor Orban este o nouă facțiune de extremă-dreaptă în Parlamentul European și devine al treilea grup ca mărime din legislativul european, cu 84 de deputați din 12 țări, devenind „cel mai mare grup patriotic care a existat vreodată în Parlamentul European”.
Ordinea de zi
Deputații europeni își vor începe activitatea prin alegerea președintelui pentru următorii doi ani și jumătate. Favorita este Roberta Metsola, politician maltez care conduce instituția din 2022.
Fiind membră a Partidului Popular European (PPE), Metsola este apreciată în întregul spectru politic. Performanțele sale în reprezentarea opiniilor Parlamentului au fost bine primite. Datorită istoricului său, realegerea sa cu majoritate absolută (50% plus unu dintre deputați) pare inevitabilă.
Stânga intenționează să propună un candidat alternativ, ca și în 2022. Totuși, această candidatură va fi simbolică.
Votul va fi urmat de alegerea celor 14 vicepreședinți, distribuiți proporțional între principalele partide.
Miercuri: susținerea Ucrainei, mustrarea lui Orbán
Noile grupuri de extremă dreapta au stârnit îngrijorări că sprijinul ferm al Parlamentului European pentru Ucraina împotriva agresiunii Rusiei ar putea slăbi treptat în următorii cinci ani. Deputații europeni sunt așteptați să dedice prima rezoluție din cea de-a 10-a legislatură pentru a-și reafirma sprijinul pentru Ucraina. Aceștia îndeamnă statele membre să intensifice asistența militară și să facă progrese în procesul de aderare.
Apelul comun poate fi văzut ca o critică la adresa vizitelor extrem de controversate ale lui Viktor Orbán în Rusia și China, pe care liderii UE le-au condamnat vehement. Deși Budapesta susține că aceste deplasări au avut loc în contextul relațiilor bilaterale, coincidența cu începutul președinției de șase luni a Ungariei la Consiliul UE a generat acuzații de exploatare a puterii.
Președintele Consiliului European, Charles Michel, nu va participa la sesiunea plenară inițial programată pentru a dezbate turneul lui Orbán cu deputații europeni, deoarece punctul a fost scos de pe ordinea de zi. Michel nu se va prezenta, astfel, la Strasbourg.
Miercuri, va avea loc votul pentru stabilirea numărului de parlamentari care fac parte din comisiile permanente, subcomisiile și delegațiile Parlamentului. Deputații europeni care vor prezida aceste organisme vor fi aleși într-o etapă ulterioară, reprezentând un nou test pentru cordonul sanitar.
Joi va fi aleasă președinta Comisiei Europene
Joi, deputații europeni vor vota dacă o vor alege pe Ursula von der Leyen în funcția de președinte al Comisiei Europene pentru un al doilea mandat.
Actualul președinte al Comisiei Europene a fost ales de liderii UE ca parte a unui acord pe trei direcții privind posturile de conducere. Totuși, Parlamentul European, singura instituție aleasă direct a blocului, este pregătit să își arate forța și să o pună pe Ursula von der Leyen sub presiune, mai notează Euronews.
Socialiștii și liberalii au venit cu liste de cerințe detaliate pe care doresc ca președinta Comisiei să le includă în programul său de lucru pentru a obține aprobările lor. Familia politică a von der Leyen, PPE, nu este în totalitate în favoarea realegerii sale, ceea ce înseamnă că are nevoie de sprijin din partea altor partide principale.
Verzii, care nu fac parte din platforma centristă a președintei, se prefigurează a avea un rol crucial. Cei 53 de deputați europeni din această grupare nu sunt lipsiți de critici privind administrarea von der Leyen, menționând aspecte legate de statul de drept și migrație. Cu toate acestea, recunosc realizările politice ale acesteia în cadrul Pactului verde.
Dacă candidatul nu reușește să obțină cele 361 de voturi necesare, liderii UE vor avea la dispoziție o lună pentru a propune un alt nume.
