Corespondență // Cum se împart eurodeputații români în Parlamentul European
Cei 33 de eurodeputați romani se împart între grupurile transnaționale din Parlamentul European într-un mod foarte diferit de mandatul precedent.
Numărul deputaților europeni este stabilit în funcție de populația țării. România fiind o țară de dimensiuni medii, are mai mulți eurodeputați (33) decât țări mai vechi din UE, precum Belgia sau Olanda. Cu totul, e vorba de 720 de europarlamentari, însă există un număr minim atribuit unei țări: (6, Malta) și un număr maximum (96, Germania). Asta înseamnă că repartizarea nu este foarte democratică, deoarece în Malta, cu o populație de o jumătate de milion și 6 deputați, un europarlamentar reprezintă mai puțin de 100.000 cetățeni, pe când în Germania reprezintă aproape un milion.
Cei 33 de români se împart astfel: 19 aparțin coaliției guvernamentale PSD/PNL și anume: 11 - PSD, membri ai grupului socialist (al doilea ca mărime din PE); 8 - PNL, cărora li se adaugă cei doi maghiari din UDMR. Asta înseamnă 10 români membri ai grupului PPE, principala formațiune, și 11 - PSD. Cei 6 membri extremiști din AUR au intrat în grupul eurosceptic, ECR, dominat de oamenii Giorgiei Meloni.
Cei trei români din Alianța Dreptei, doi USR Barna și VoicuIescu, împreună cu Eugen Tomac, președintele PMP (fost membru în PPE) au intrat în mod natural în al patrulea grup, centriștii liberali din Renew. Grupul Renew a coborât cu un loc ca număr de membri, după dispariția celor mai mulți români și ai cehilor lui Andrej Babiš. O vreme au fost conduși de fostul premier român și fost Comisar UE Dacian Cioloș, înainte ca acesta să decidă să se retragă în politica națională, unde… nu a întâlnit succes.
Nicu Ștefănuță, singurul independent intrat în PE, este membru al grupului ecologist; în sfârșit, România numără și doi „independenți”. Diana Șoșoacă și Luis Lazarus. Aceștia au fost respinși ca fiind prea extremiști până și de partidul Alternative For Germany (AfD), care sunt în realitate neo-naziști și formează un grup minoritar.
Așa încât din 33 de români, doi se regăsesc în afara oricărui grup politic, lipsiți de alte mijloace financiare sau de influență altele decât salariile și alocațiile lor.
Ce trebuie reținut, în materie de retribuție și avantaje, este că un deputat european câștigă un salariu de 97.000 EUR pe an, precum și o indemnizație lunară de 4.778 EUR pentru a acoperi costuri precum facturile de telefon. Aceștia mai primesc și un buget de 29.557 EUR pentru administrarea birourilor și angajarea de asistenți.
Mai există apoi și Patrioții penru Europa, tot eurosceptic, care este al treilea ca mărime din parlament, dar care nu și-a unit forțele cu ECR pentru că fracțiunea dominată de Giorgia Meloni, care este pro-Ucraina, consideră că acest grup al lui Viktor Orban și Marine Le Pen este prea complezent față de Vladimir Putin. Maghiarii, la rândul lor, nu au dorit în ECR din pricina prezenței românilor din AUR, așa încât grupurile extremiste par a rămâne perpetuu dezunite.
Autor: Dan Alexe
