Revista presei: Explicațiile tergiversării examinării dosarului cetățeanului turc asasinat. „Ședințe de judecată, fără o soluție finală”
Explicațiile tergiversării examinării dosarului cetățeanului turc asasinat; Riscul ca cetățenii Republicii Moldova să devină victimele agenților externi; precum și problemele pe care le întâmpină Republica Moldova la capitolul legislație - sunt printre principalele teme abordate de presă.
Din audierile parlamentare de ieri în urma asasinării cetățeanului turc pe o terasă din Chișinău, TV8 scoate în evidență că Biroul de Migrație și Azil, la fel ca și unii judecători ar fi tergiversat procesul de judecată privind respingerea statutului de azilant, solicitat de acesta. Comisia de securitate națională, apărare și ordine publică a constatat în urma audierilor că instituțiile vizate ar fi trebuit să aplice o procedură specială din lege care ar fi permis ca dosarul să fie examinat prioritar. Potrivit președintelui Comisiei, Lilian Carp, urmează a fi demarată o anchetă internă la Biroul de Migrație și Azil, pentru a stabili dacă persoanele vizate au acționat „cu bună știință” sau „din necunoștință de cauză”. Cetățeanul turc, a ajuns în Republica Moldova în mai 2022, prin regiunea transnistreană, în perioada în care în țară se înregistra un număr mare de refugiați ucraineni, fugiți din calea războiului. La acea vreme, erau circa 11 mii de cereri de azil, a mai spus Lilian Carp.
În același timp, directorul de program de la Asociația Promo-LEX, Vadim Vieru a declarat pentru Moldova 1 că procedura specială de examinare a azilului nu ar fi prevenit tergiversările din instanță în timp ce legislația în domeniu a fost modificată motiv pentru care nu există temei de a fi înăsprită. Avocatul a explicat necesitatea implementării legislației existente, deoarece cererile de azil pot fi examinate în procedură rapidă, iar în cazul cetățeanului turc au fost mai multe ședințe de judecată fără o soluție finală.
Iar șefa statului, Maia Sandu, susține că după asasinatul, care a avut loc în sectorul Râșcani al capitalei, Guvernul va lua măsuri pentru ca asemenea atacuri să nu se mai întâmple, menționând că este un caz foarte grav.
Într-o emisiune de la Jurnal TV, fostul vicepremier pentru reintegrare, Vlad Kulminski, a menționat că una dintre problemele pe care le întâmpină Republica Moldova la capitolul legislație este implementarea acesteia. Expertul mai spune că deși pe foaie legile par eficiente, în practică acestea nu mai funcționează sau funcționează cel puțin defectuos. Totuși, fostul vicepremier pentru reintegrare, a subliniat că procesul de aderare a R. Moldova la Uniunea Europeană are mari șanse să rezolve această problemă. Or, anume negocierile vor exercita presiune pentru eficientizarea și creșterea funcționalității sistemului de administrare publică, a punctat Kulminski.
IPN publică declarația expertului în politici publice de la Comunitatea WatchDog, Andrei Curăraru, care spune că sentimentul de apartenență la comunitatea europeană trebuie întărit prin exemple concrete și inițiative comunitare. Pentru a realiza aceste obiective, este esențială o comunicare eficientă și prezentarea constantă a rezultatelor proiectelor europene. Altfel, cetățenii Republicii Moldova pot deveni victimele narativelor false promovate de agenți externi. Curăraru subliniază că participarea civică în procesele decizionale privind integrarea europeană trebuie consolidată prin mecanisme clare care să permită influențarea deciziilor politice legate de aderarea la UE.
Falsurile din spațiul public a unor politicieni pro-ruși au fost demontate cu cifre de sociologul Vasile Cantarji. Pentru Ziarul de Gardă acesta a spus că dezinformările au accentuat faptul că este vorba despre optimizarea instituțiilor de învățământ, iar închiderea școlilor are loc indiferent de limba de predare, ceea ce, de fapt, este rezultatul crizei demografice cu care se confruntă R. Moldova. „În ultimii zece ani, numărul școlilor cu predare în limba rusă s-a redus cu patru unități sau cu 2%. În aceeași perioadă, numărul școlilor cu predare în limba română s-a redus cu 11%. Adică, statistic vorbind, viteza de reducere a instituțiilor cu predare în limba română este de cinci ori mai mare decât a celor cu predare în limba rusă”, conchide expertul.
Newsmaker publică opinia experților care califică drept o măsură bună impozitarea clădirilor abandonate și a terenurilor agricole necultivate cu până la 300%. Totuși, aceștia se îndoiesc de eficacitatea ei. Expertul economic Veaceslav Ioniță consideră că o taxă majorată în acest caz este un instrument slab, deoarece autoritățile locale nu se vor grăbi să majoreze taxele, pentru a nu-și afecta ratingul politic. Iar primarul satului Gangura, raionul Ialoveni, Marcel Bobeica, a spus că pentru autoritățile locale scopul principal al acestor modificări este, mai degrabă nu de a colecta bani suplimentari pentru buget, ci pentru a încuraja oamenii să-și îngrijească proprietățile. El a adăugat că primăria va forma o comisie administrativă care va elabora regulamentul în baza căruia vor fi identificate clădirile abandonate.
„Porumbul și floarea-soarelui nu rezistă la căldura de 40 grade”, titrează Mold-street. Sursa notează că anume cele două culturi agricole ocupă cele mai mari suprafețe agricole în Republica Moldova și sunt principala materie primă de export. De asemenea, citează o prognoză a Serviciului Hidrometeorologic, potrivit căruia recolta din acest an la porumb, floarea soarelui și grâu va fi mai mică decât media din ultimii 10 ani
