Revista presei: Procurorii anticorupție sunt gata să se mute în sediul nou în doar câteva ore
Schimbarea noului sediul al Procuraturii Anticorupție în câteva ore; percepția cetățenilor față de reglementarea conflictului transnistrean și reducerea dependenței energetice a Republicii Moldova - sunt printre principalele teme abordate de presă.
Procurorii anticorupție sunt gata să se mute în sediul nou, identificat de Guvern, în doar câteva ore, a declarat la Moldova 1 șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin. Ea a explicat că transferul va fi rapid datorită faptului că instituția pe care o conduce nu deține obiecte mari în actualul sediu închiriat de la Centrul Național Anticorupție.
În același timp, șefa Procuraturii Anticorupție spune că finanțarea politică ilegală poate fi stopată, amintind că oamenii legii au reușit să ridice peste un milion de dolari de la Aeroportul Internațional Chișinău. Acolo unde ar fi existat bănuială că sunt finanțări ilegale sau contrabandă. „Cred că asta trimite un semnal foarte clar pentru toți cei care aduc bani murdari în țară – că riscă să îi piardă prin percheziții, prin confiscări. Sperăm asta să limiteze așa fel de comportament”, a conchis Veronica Dragalin.
Într-o emisiune de la TVR Moldova, ministrul de Externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, spune că țara noastră a depășit perioada cea mai complicată din punct de vedere energetic și R. Moldova nu mai depinde de Gazprom. Șeful diplomației de la Chișinău a menționat că, politicienii din ultimul deceniu mai mult au tot tărăgănat rezolvarea acestei probleme pentru că unii nu aveau interes. „Aveau un interes să păstreze schemele meschine de aprovizionare a țării noastre cu electricitate, gaze. Îmi aducem aminte de acele firme căpușe off-shore de pe urma cărora beneficiau exponenți ai fostelor guvernări,” a mai adăugat acesta.
Anunțurile prin care locuitorii din stânga Nistrului sunt chemați la miting pe 20 iulie reprezintă o „diversiune mediatică” și o „operațiune psihologică” a declarat la Moldova 1 expertul WatchDog Andrei Curăraru. El spune că la mijloc ar sta mai multe motive: monitorizarea, posibile destabilizări în regiune și stoparea realizării pașilor în negocieri de aderare. „Trebuie să raporteze și ei la Moscova că fac ceva, a fost o perioadă destul de lungă în care nu au fost activi și chiar monitorizam să vedem ce mai fac ei acolo. Doi - acea frică pe care vor să o creeze în legătură cu posibile destabilizări în regiune. Trei - tensionarea relațiilor cu Chișinăul pentru a nu permite următorii pași în negocieri”, a punctat expertul.
Printre cetățenii Republicii Moldova încă nu există un consens cu privire la statutul regiunii transnistrene, scrie Newsmaker, făcând referire la datele unui sondaj realizat compania sociologică CBS-Research. Cu toate acestea, doar unul din cinci moldoveni consideră că regiunea transnistreană ar trebui să aibă dreptul la independență față de Republica Moldova.
Potrivit sondajului, 38,1% dintre respondenți consideră că regiunea transnistreană ar trebui să fie parte inseparabilă a Republicii Moldova fără drept de autonomie. Alte 22% din respondenți cred că regiunea transnistreană ar trebui să fie regiune autonomă în cadrul Republicii Moldova, 20,06% – teritoriu care are dreptul la independență față de Republica Moldova, iar 10% – parte componentă a unei federații moldovenești. Sondajul mai arată că cetățenii țării noastre sunt împotriva unei soluții militare a diferendului transnistrean.
Ziua.md face referire la rezultatele unui alt sondaj, realizat de IRI (Institutul Republican Internațional), scoțând în evidență faptul că România este percepută ca fiind cel mai important partener extern al Republicii Moldova. Rezultatele studiului evidențiază rolul complex și esențial pe care România îl joacă atât pe plan economic, cât și politic pentru R. Moldova. România nu este doar văzută ca un partener economic esențial, ci și ca un aliat politic de încredere. Conform sondajului, 69% dintre respondenți consideră România ca fiind partenerul economic principal, urmată de Uniunea Europeană cu 66%. În plan politic, România și Uniunea Europeană sunt percepute la fel de importante, ambele obținând un scor de 65%. În ceea ce privește relațiile bilaterale actuale, 43% dintre respondenți consideră relațiile dintre Moldova și România ca fiind foarte bune, iar 44% le consideră mai puțin bune.
Republica Moldova și-a dublat exporturile de mere în Uniunea Europeană, scrie Jurnal TV. În sezonul 2023-2024 au fost livrate 133 mii tone de mere în peste de 30 de țări ale lumii, comparativ cu 124 mii tone în sezonul trecut, arată datele Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Fructe. Potrivit sursei, exporturile către UE practic s-au dublat, de la 12 mii tone în sezonul trecut, la 22 mii tone în acest an, destinația principală fiind România, cu o cotă de 90% din exportul total către UE. Au crescut cantitățile de mere livrate către noi destinații precum: Suedia, Marea Britanie și Israel. Totodată, un lot de mere în regim de testare a ajuns și în India.
Republica Moldova a utilizat în administrarea statului fonduri externe în valoare de 2,98 miliarde dolari în perioada 2021-2023, ceea ce reprezintă la cursul valutar de azi 53,7 miliarde lei, scrie IPN. Suma reprezintă 18% din toate cheltuielile bugetare în aceeași perioadă. Granturile, adică finanțarea nerambursabilă, s-au cifrat la 11,4 miliarde de lei. Potrivit deputatului, Radu Marian, cele mai mari surse de finanțare externă rămân Uniunea Europeană, împreună cu țările UE, instituții financiare europene ca BERD, BEI, precum și Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială, SUA și Japonia. 73% din toți banii debursați în ultimii 11 ani au venit anume din 2021 încoace, precizează parlamentarul. Potrivit lui, finanțarea poate fi împărțită în două categorii: suport bugetar, pentru care au mers 67% din toată suma (35,5 miliarde) și proiecte investiționale cu 33%, adică 17,5 miliarde de lei.
