Corespondență // Târguieli parlamentare, Comisia în pregătire: UE înainte de vacanța de vară
Marți 23 iulie, încep în Parlamentul European, la Bruxelles, primele discuții si negocieri intre eurodeputați pentru împărțirea funcțiilor și pozițiilor deputaților în diferitele comitete si comisii parlamentare.
Dacă unele sunt deja cunoscute — șeful comitetului pentru afacerile externe din Parlament va fi cel mai probabil eternul german creștin-democrat din PPE David Mcallister — lupta va fi acerbă pentru posturi importante. Alianțe de tot felul se încheie între deputații de tendințe diferite, uneori chiar opuse, într-așa măsură încât cotidianul Le Monde se întreba în editorialul numărului său din acest weekend de ce în parlamentul francez asemenea lucruri nu sunt posibile.
Ce face însă în acest timp Comisia Europeană, a cărei șefă a fost reconfirmată în funcție chiar de Parlament? Iată acolo puțină stabilitate într-o lume haotică. O reînnoire: începând de joi 18 iulie, Ursula von der Leyen re-confirmată în fruntea Comisiei Europene va asigura o anumită continuitate în direcția pe care cele douăzeci și șapte de țări membre ale Uniunii Europene și-au trasat-o pentru următorii cinci ani. Președinta în funcție a obținut o majoritate în Parlamentul European, care era departe de a fi asigurată.
Alegerile europene din 9 iunie, marcate de o ascensiune a extremei drepte precum și de un recul al Verzilor și al liberalilor din Renew, ar fi putut să o slăbească pe cea care a devenit întruchiparea unei Europe ecologice tot mai contestate, simbol al exceselor birocratice pentru detractorii săi. În ciuda tuturor, von der Leyen a obținut totuși o bază ceva mai largă decât în 2019 pentru primul său mandat.
Această stabilitate are un preț. Von der Leyen a trebuit să dea angajamente fiecăruia dintre partide în majoritatea ei. Conservatorii din PPE, social-democrații, ecologiștii și liberalii au găsit în mod clar ceea ce caută în propuneri care sunt rareori cuantificate și sunt suficient de generale pentru a se potrivi unui spectru politic larg.
Conceptul de coaliție care pare atât de greu de implementat în Franța în Adunarea Națională a reușit, încă o dată, să reușească la nivel european. Faptul că unii aleși francezi din ecologiști sau din dreapta republicană nu au adăugat voturile lor la cele ale grupurilor lor din Parlamentul European pentru a o alege pe von der Leyen ilustrează doar incapacitatea franceză de a căuta compromisuri.
Abilitatea ei a constat în a spune fiecărei părți a majorității sale ceea ce dorea să audă. Tema liberului schimb a fost evitată cu grijă pentru a nu- i supăra pe francezi. S-a menționat întărirea securității la frontieră pentru a liniști dreapta, Poloniei și balticii, dar fără multe detalii. Pentru a depăși nemulțumirea agricultorilor din ultimele luni, președinta a promis o nouă strategie care rămâne de definit.
Agenda climatică este astfel reafirmată, începând cu cea mai emblematică măsură a sa, interzicerea vânzării vehiculelor cu motor termic din 2035. Sprijinul pentru Ucraina rămâne neclintit, însoțit de promisiunea construirii unei „Uniuni Europene de Apărare”.
În cele din urmă, președinta Comisiei și-a reiterat atașamentul față de statul de drept, fără a ezita să critice comportamentul lui Viktor Orban, premierul maghiar. În plus, decizia Giorgiei Meloni de a nu apela la trupele ei parlamentare pentru a o sprijini o eliberează de orice obligație față de Roma și Fratelli d'Italia, partidul post-fascist al șefei guvernului italian.
Componența colegiului de douăzeci și șapte de comisari din toamnă va fi un prim test pentru a judeca coerența politicii europene. Cum a comentat tot Le Monde în weekend, Ursula von der Leyen trebuie să țină cont de celebra frază a cardinalului de Retz: „Scăpăm de ambiguitate doar în detrimentul ei.”
Autor: Dan Alexe
