Revista presei: Eșecul dosarelor răsunătoare de corupție în rândul judecătorilor
Eșecul dosarelor răsunătoare de corupție în rândul judecătorilor; Motivul Chișinăului de a semna declarația propusă de Tiraspol privind conflictul transnistrean, precum și previziunile privind rata de promovare la universități pentru acest an - sunt printre principalele teme abordate de presă.
Faptul că în R. Moldova apar tot mai mulți candidați „independenți" la funcția de președinte denotă faptul că Moscova a schimbat strategia, cu scopul de a opri parcursul european al R. Moldova, este de părere deputatul primului Parlament al R. Moldova, Mihai Poiată, transmite Ziarul Național. Potrivit lui, Kremlinul a renunțat să mai sprijine ideea unui candidat comun la prezidențialele din 20 octombrie. „Ei nu se vor osteni să prezinte programe, viziuni sau strategii și nu se vor ataca reciproc (deși se pretind independenți)”, a punctat fostul deputat.
TV8 scrie că peste 70 de judecători au fost cercetați penal în ultimii 10 ani în R. Moldova pentru acte de corupție, trafic de influență, spălare de bani sau emiterea unor hotărâri contrare legii. Din iunie 2014 niciun judecător nu a ajuns după gratii. Doar doi magistrați au fost condamnați la închisoare pentru acte de corupție și ambii au reușit să fugă din țară. Cel mai recent caz este cel al judecătorului din Drochia, Valeriu Ghedreuțan. Acesta fiind condamnat pentru corupere pasivă, a scăpat de închisoare datorită unei erori admise de judecătorii de la Curtea deApel în dispozitivul hotărârii pe care au pronunțat-o la 30 aprilie. După ce completul de judecată a emis, pe 27 mai, o nouă încheiere și a dispus reținerea imediată a magistratului și transferul lui în penitenciar, Ghedreuțan nu a mai fost de găsit. Acesta a fugit din R. Moldova.
Europa Liberă scrie că o inițiativă ce prevede utilizarea detectorului comportamentului simulat [poligrafului] pentru testarea militarilor a fost elaborată și este supusă consultărilor publice până pe data de 29 iulie. Proiectul prevede că activitatea de serviciu a militarilor va putea fi evaluată periodic sau selectiv. Întâmplător sau nu, însă proiectul de lege este propus la mai bine de o lună de la apariția informațiilor despre o colaborare suspectă a fostului șef al Armatei Naționale, Igor Gorgan, cu serviciile de informații militare rusești. Autorii proiectului spun că practici de testare cu poligraful există „în mai multe state” și că ele vor putea aplicate și în cazul anchetelor de serviciu. Testele cu poligraful pot deveni și parte a procesului de numire în funcții militare.
Newsmaker publică opinia ambasadorului UE în Republica Moldova, Janis Mazeiks, care spune că Chișinăul a refuzat să semneze declarația privind soluționarea pașnică a conflictului transnistrean, propusă de Tiraspol, fiindcă acesta a pregătit propria versiune unui astfel de document. În același timp, ambasadorul UE a menționat că nu semnarea unei astfel de declarații este importantă pentru el, ci soluționarea pașnică a diferendului transnistrean. Oficialul a declarat că UE se străduie să păstreze legătura cu regiunea transnistreană, deoarece este important pentru Uniunii Europene să dezvolte toate părțile Republicii Moldova.
Pe lângă fugarul Ilan Șor, alți zece din cei 100 de aleși ai poporului din actualul Parlament al Republicii Moldova au probleme cu legea. Aceștia se află în vizorul procurorilor anticorupție pentru îmbogățire ilicită, spălare de bani, escrocherie sau finanțare ilegală a unui partid de către un grup criminal organizat, transmite Cusens.md. Cinci din cei zece deputați cu dosare penale fac parte din blocul „Victorie”, creat de Moscova, alți cinci sunt deputați ai fracțiunii Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, condus de Igor Dodon. Potrivit sursei citate, până la pronunțarea unei decizii de judecată definitive și irevocabile, deputații certați cu legea se prezumă a fi nevinovați și își continuă nestingheriți activitatea politică.
Rata de admitere la studii superioare ar putea fi relativ bună și în acest an academic, este de părere expertul economic Veaceslav Ioniță, scrie Ziua de Azi. Aproape 15 mii de tineri ar urma să se înscrie la facultate în primul an de studii. Cifra este comparabilă cu cea din anul trecut, dar este în ușoară creștere față de anul 2022, menționează Veaceslav Ioniță. Totuși, tendința generală în ultimii 20 de ani e că numărul studenților scade constant, din varii motive, în special migrația. Economistul mai observă că este în creștere numărul studenților de peste 30 ani. Ponderea lor a ajuns la aproape 17 la sută anul trecut, față de șapte la sută, în 2010.
În același timp, Moldova 1 scrie despre criza unei specialități de la Universitatea de Stat din Moldova. Este vorba de specialitatea de asistență socială, unde în ultimii cinci ani numărul absolvenților a fost constant redus, ajungând la cel mult nouă pe an. În 2023, numărul a scăzut dramatic, ajungând la doar trei studenți. Autoritățile recunosc că salariile mici și sarcinile complexe ale asistenților sociali demotivează tinerii să urmeze o carieră în domeniu. Autoritățile recunosc că salariile mici din asistența socială demotivează tinerii să urmeze studii și să își facă o carieră în acest domeniu. Chiar și așa, secretarul de stat al Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Vasile Cușca, susține că sistemul de asistență socială din țară nu este pus în pericol de numărul mic de absolvenți.
