Revista presei // Reacțiile Rusiei la noua Strategie de apărare a R. Moldova; Letonia dezvoltă măsuri anti-dezinformare; Inechitățile de calculare a pensiei
Noua Strategie de apărare a Republicii Moldova pornește mașinăria rusă de propagandă și cum Letonia combate dezinformarea? România va continua să coopereze cu Republica Moldova pentru interconectare energetică; Inechitățile de calculare a pensiei, dar și nemulțumirea cauzată de intenția autorităților de a reduce accizele la produsele de tutun încălzit – sunt doar câteva dintre titlurile abordate în presă.
Noua Strategie de apărare a Republicii Moldova pornește mașinăria rusă de propagandă, scrie Ziarul Național, care a urmărit publicația rusă Nazavisimaya Gazeta și care insinuează că „Guvernul de la Chișinău aduce R. Moldova mai aproape de război”. De fapt, notează Ziarul Național, înarmarea R. Moldova, „de care se tem rușii atât de mult”, ar însemna în plus față de tehnica militară veche de decenii, că armata R. Moldova va avea în dotare sisteme radar, 20 de vehicule Humvee, 19 transportoare de trupe Piranha 3 recondiționate, dar neînarmate. Elaborarea noii Strategii de apărare a fost determinată, în mare parte, de situația regională și tendințele sistemului internațional de securitate, notează sursa.
„Ne pregătim de război sau investim în siguranța cetățenilor?”, întreabă expertul român Laurențiu Pleșca într-un editorial pentru Agora. Potrivit acestuia, consolidarea și modernizarea Armatei Naționale a Republicii Moldova este un subiect de importanță strategică și ar trebui abordat dintr-o perspectivă cât mai rațională, mai ales că recent a fost adoptată „Strategia națională de apărare a țării pentru ani 2024-2034”, unde politica agresivă a Federației Ruse reprezintă principala amenințare pentru Republica Moldova. O armată bine echipată și instruită este un pilon fundamental al suveranității naționale, notează expertul, precizând că Republica Moldova are cel mai mic buget pentru apărare din Europa, care reprezintă doar 0,65% din PIB. „Sprijinul militar în formă de donații din partea aliaților occidentali nu trebuie perceput ca o amenințare, ci ca o oportunitate de a îmbunătăți securitatea națională și stabilitatea regională. Accesul la echipamente moderne, instruire profesională și colaborare internațională cu UE și NATO întărește capacitatea Republicii Moldova de a se moderniza dintr-un stat sovietic în unul european, pentru a-și apăra suveranitatea și de a asigura protecția cetățenilor săi”, potrivit editorialistului.
Pentru a combate dezinformarea, în Letonia, a fost creat Centrul NATO de Comunicare Strategică. Declarația aparține ambasadorului leton în Republica Moldova, Edgars Bondars, citat de IPN. În cadrul unei dezbateri publice diplomatul a precizat că pentru a face față fenomenului propagandei și pentru a distinge informația falsă de adevăr sunt necesare creșterea nivelului de educație a oamenilor și dezvoltarea gândirii critice. Mai mult, Edgars Bondars consideră că, în contextul războiului din Ucraina, Letonia, fiind membră a NATO, se simte în siguranță, iar cetățenii sunt pregătiți să ia arma în mâini dacă s-ar produce o eventuală invazie, fapt demonstrat de numărul mare de voluntari care se înrolează în Garda Națională.
România va continua să coopereze cu Republica Moldova, pentru a îmbunătăți și crește interconectarea în sectorul energetic, scrie realitatea.md, care a urmărit declarația șefei diplomației de peste Prut, Luminița Odobescu, făcută înainte de Consiliul Afacerilor Externe al UE. Ministra română de Externe consideră că statele membre trebuie să adopte măsuri pentru a diminua pericolele la care sunt supuse Republica Moldova și Ucraina. Ea a mai punctat că este important ca Banca Europeană de Investiții să sprijine statele candidate pentru aderare la UE, cele din balcani, dar și proiectele de conectivitate din zona Mării Negre.
Chiar dacă vorbește despre sistemul de asigurări sociale din R. Moldova ca despre unul, în mare parte, eficient și profund social, directoarea generală a Casei Naționale de Asigurări Sociale Elena Țîbîrnă, admite că acesta generează și anumite inechități, inclusiv la calcularea pensiei. Europa Liberă propune podcastul „În esență...”, unde directoarea CNAS spune că statul limitează într-o anumită măsură posibilitățile unor categorii de angajatori privind plata contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat – de aici și apariția unora dintre aceste inechități. Mărimea pensiilor în R. Moldova este influențată în mod evident de mărimea salariului și într-o măsură mai mică de stagiul de muncă. Pensii consistente ridică în R. Moldova o serie de profesioniști, printre care judecătorii, medicii și angajații din sectorul bancar, a mai spus Elena Țîbîrnă.
Votat în primă lectură de Parlamentul de la Chișinău, proiectul de lege privind scăderea accizelor pentru produsele de tutun încălzit, este dur criticat de experții în sănătate, se arată într-un material publicat de TVR Moldova. Modificările, aprobate de Guvern, nu sunt acceptate de Ministerul Sănătății. Ministra Ala Nemerenco, spune că va insista pe revizuirea proiectului atunci când va fi propus votului în a doua lectură. Directorul adjunct al Agenției Naționale de Sănătate Publică, Ion Șalaru, susține că aceste schimbări nu vor descuraja fumatul, ci vor reorienta fumătorii spre alte produse, mai ieftine și totodată, vor contribui la creșterea numărului fumătorilor, în special în rândul tinerilor. Cu o scrisoare de revizuire a documentului s-au adresat doctori și cercetători științifici din Republica Moldova.
În contextul desfășurării perioadei de admitere în universități, Moldova1 a analizat și prezintă prețul contractelor de studii. Astfel, în noul an se atestă o creștere semnificativă a taxelor. Cel mai costisitor contract de studii, de 55 000 de lei, este la Facultatea de Stomatologie a Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testimințanu”. Suma este mai mare cu aproape 13 000 de lei. Academia de Arte este pe locul al doilea la prețul contractelor de studiu. Taxa anuală la canto academic depășește suma de 51 000 de lei, cu zece mii mai mult. Au fost revizuite și taxele la Universitatea Tehnică, unde studenții la arhitectură de exemplu, vor avea de plătit 19 000 de lei pe an. Care sunt taxele la alte facultăți, găsiți în articol.
Iar Ziarul de Gardă publică scrisoarea unui grup de cercetători, scriitori, profesori și critici literari care se arată nemulțumiți față de lipsa busturilor scriitoarelor pe Aleea Clasicilor din Grădina Publică a municipiului Chișinău. Ei solicită instituțiilor responsabile să asigure „instalarea busturilor unor prozatoare și poete remarcabile ale literaturii române”. Conținând actualmente busturile a 31 de personalități, Aleea Clasicilor nu are nici un bust al vreunei autoare valoroase din cultura literară românească. Această situație, cu o galerie eminamente masculină de valori, se atestă în pofida faptului că spațiul românesc este marcat de și de o prezența feminină”, se arată în scrisoare.
Autor: Victoria Colesnic
