Revista presei internaționale: Șeful diplomației ucrainene, invitat la Beijing să discute despre "pace"; Măsuri de securitate fără precedent la Paris
Presa străină își focalizează în continuare atenția asupra campaniei prezidențiale din SUA, urmărind noile tendințe apărute odată cu ieșirea din cursa electorală a actualului președinte american Joe Biden, înlocuit de vicepreședintele partidului democrat, Kamalla Harris. Publicațiile străine acordă între timp o atenție sporită vizitei efectuate în China, de ministrul de externe de la Kiev, Dmitro Kuleba, care mizează sa obțină la Beijing sprijin pentru "o pace justă" în războiul dus împotriva agresiunii ruse. Presa internațională relatează și despre măsuri de securitate fără precedent luate de autoritățile franceze înainte de deschiderea oficială a jocurilor olimpice la Paris, programată pentru ziua de vineri.
Presa internațională urmărește cu atenție mersul campaniei prezidențiale în SUA, comentând impactul pe care rezultatele acestora le pot avea asupra întregii lumi. La doar două zile de la retragerea lui Joe Biden din cursa electorală, vicpreședintele democrat Kamala Harris strânge o sumă de bani record din partea donatorilor democrați pentru a prelua ștafeta și a concura cu republicanul Donal Trump la prezidențiale, transmite El Pais. Harris a strâns deja peste 100 de milioane de dolari, sumă la care au contribuit grupurile de femei care îi susțin candidatura, menționează publicația. Iar Reuters publică un sondaj, potrivit căruia, Kamala Harris, a reușit să îl depășescă cu două puncte procentuale pe candidatul republican Donald Trump, după ce președintele Joe Biden s-a retras din cursa electorală.
Harris și-a început ofensiva împotriva lui Trump la primul ei miting de campanie, titrează BBC. Vicepreședintele SUA, Kamala Harris, a promis că va restabili unitatea partidului și l-a criticat pe republicanul Donald Trump, la un miting de mii de oameni, care a avut loc la Milwaukee din Wisconsin, unul dintre statele cheie în care se va decide rezultatul votului, remarcă BBC. Acolo, în Milwaukee, și Trump a fost nominalizat oficial săptămâna trecută drept candidat republican la președinție. „Donald Trump vrea să ne întoarcă țara în trecut”, a spus Harris mulțimii din Milwaukee, repetând ceea ce a spus la sediul ei de campanie cu o zi înainte. „Vrem să trăim într-o țară a libertății, a compasiunii și a statului de drept sau într-o țară a haosului, fricii și urii?” Trump a răspuns, condamnând-o pentru că nu a reușit să facă față crizei migranților de la graniță și spunând că va fi deschis spre o dezbatere în septembrie, când era programat să îl înfrunte pe Biden la ABC News.
The Hill apreciază șansele vicepreședintelui american Kamala Harris de a-l învinge la alegerile prezidențiale pe republicanul Donald Trump dacă va fi nominalizată de Partidul Democrat la începutul lunii viitoare. Publicația enumeră câteva atu-uri pe care le are Harris: ea e prima femeie, inclusiv de culoare, care a ocupat funcția de vicepreședinte al Statelor Unite și care aspiră acum la cel mai înalt post la Casa Albă. Un alt avantaj ar fi faptul că e cu aproape 20 de ani mai tânără decât Trump. Or, sondajele arată că 60 la sută dintre cetățenii Statelor Unite, consideră că magnatul american are o vârstă prea înaintată pentru a ocupa funcția de președinte, scrie The Hill. Între laturile slabe ale lui Harris e modul în care a abordat cauzele imigrației abundente dinspre țările din America Centrală, ea fiind însărcinată cu găsirea soluțiilor de depășire a acestei crize, consemnează The Hill.
CBSnews notează că miercuri, Biden, va vorbi în mod public pentru prima dată despre motivele care l-au determinat să abandoneze participarea sa în alegeri.
Presa internațională remarcă importanța vizitei pe care o întreprinde în China ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, pe fondul eforturilor occidentale de a ajunge la o soluție de pace în războiul ruso-ucrainean. La Beijing urmează negocieri ample, detaliate, urmând să fie identificte căi către o pace dreaptă, susține șeful diplomației de la Kiev citat de Ukrinform. Potrivit publicației, Kuleba s-a arătat convins că, după ce Ucraina a început negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană, China ar trebui să privescă relațiile cu Kievul prin prisma cooperării sale strategice cu Europa”.
Pe de altă parte, publicația chineză Globaltimes remarcă rolul de mediator pe care îl are China în găsirea unei soluții de pace și neagă acuzațiile venite din partea SUA, precum că Beijingul ar alimenta conflictul ajutând Rusia să se înarmeze. Publicația îl citează pe ministrul chinez de externe Wang Yi, care își exprimă încrederea că din ce în ce mai mulți oameni din Ucraina, și chiar din lumea occidentală, încep să realizeze că armele pe care SUA și aliații săi le oferă Ucrainei nu fac decât să prelungească actualul conflict și vărsarea de sânge.
Publicația Frankfurter algemeine subliniază că ministrul ucrainean de externe a sosit la Beijing la invitația autorităților chineze care, insistă că promoveză o soluție politică în interesul tuturor părților”. China a refuzat să participe luna trecută la conferința de pace organizată de Ucraina în Elveția, iar președintele Volodymyr Zelensky a atacat public Beijingul pentru prima dată acuzând China că subminează discuțiile de pace. Invitația făcută ministrului ucrainean de externe ar putea fi acum o încercare de a reduce tensiunile, admite Faz.
De ce scenariul „pace în schimb la pământ” nu va funcționa în Ucraina? - se întreabă The Hill. Ce este în neregulă cu această schemă? Practic totul – consideră autorul articoului. Și deși acest plan poate părea realist și atractiv pentru liderul republican, Donald Trump, acesta va eșua în fiecare etapă a implementării lui, opinează The Hill. Datorită eforturilor recente ale Europei și ale NATO, Ucraina va continua să primească arme și asistență financiară pentru cel puțin câțiva ani, chiar dacă Washingtonul va întrerupe orice ajutor, remarcă publicația. „Tot ce putem spune cu certitudine este că ucrainenii vor dori să renunțe la cât mai puțin pământ pentru cât mai multă pace, în timp ce rușii vor dori să păstreze cât mai mult pământ pentru cât mai puțină pace. Poate exista un punct de mijloc teoretic, iar ucrainenii ar putea fi induși să-l accepte. Rușii își vor încrucișa brațele și vor spune „nyet”... O variantă este să te alături ucrainenilor împotriva rușilor sau să susții rușii împotriva ucrainenilor: prin înarmarea efectivă a ucrainenilor în așa măsură încât victoria lor să devină inevitabilă sau aruncându-i pe ucraineni la lupii ruși. Ambele alternative ar pune într-adevăr capăt războiului, constată The Hill. O victorie ucraineană ar fi, evident, de preferat, din tot felul de motive. Ar salva Ucraina și Europa de ruși; ar consolida arhitectura de securitate postbelică; ar umili China, Coreea de Nord și Iranul; și ar obliga Rusia să-și abandoneze visele imperiale. O victorie a rușilor ar pune capăt războiului prin sfârșitul Ucrainei și ucrainenilor, dar ar declanșa și un val de imperialism rus asupra Europei și Asiei Centrale, cu consecințe inimaginabil de destabilizatoare pentru Eurasia și lume, remarcă publicația.
Rusia rămâne unul dintre liderii mondiali în furnizarea de gaz prin conducte, scrie Bloomberg. Potrivit calculelor publicației, în prima jumătate a acestui an, volumul de gaz rusesc exportat prin conducte a crescut cu mai bine de un sfert în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea vânzărilor e vizibilă chiar și după ce țările Uniunii Europene au limitat semnificativ importul resurselor energetice rusești după invazia pe scară largă a Ucrainei, notează Bloomberg. Agenția de presă subliniază că în prezent, cel mai important furnizor de gaz pentru Europa e Norvegia, care vinde țărilor de pe continent aproximativ 30% din volumul necesar de gaze. Cu toate acestea, există țări, precum Austria, Ungaria sau Slovacia, puternic dependente de resursele energetice ale companiei ruse Gazprom, amintește Bloomberg precizând că gazul rusesc e transportat spre aceste țări printr-o conductă care traversează teritoriul Ucrainei. Acordul dintre Gazprom și Ucraina privind tranzitul gazelor ar urma să expire la sfârșitul acestui an, însă autoritățile de la Kiev au declarat în repetate rânduri că nu îl vor mai prelungi pentru a nu contribui la finanțarea războiului dus de Rusia, menționează agenția de presă. Totuși, Europa încearcă să convingă Kievul să nu oprească tranzitul gazului rusesc pe teritoriul său, care e furnizat și în alte țări din Europa precum Spania, Franța sau Belgia, e adevărat într-un volum mult mai mic, conchide Bloomberg.
Publicația Unian, notează că Ungaria și Slovacia sunt foarte dependente nu doar de gazul Rusiei, ci și de petrolul importat din această țară tot prin Ucraina. Unian menționează că zilele trecute, Kievul a oprit tranzitul petrolului furnizat de compania rusă Lukoil, care e sancționată de Uniunea Europeană, devenind în acest fel ținta amenințărilor guvernului maghiar de a acționa Ucraina în judecată. Totuși, e mai degrabă un bluf al autorităților de la Budapesta, care conștientizează că un proces de judecată va dura prea mult pentru a soluționa problema și nici nu se știe dacă îl va câștiga, consideră autorul articolului. Potrivit acestuia, Ungaria poate cumpăra țiței și din alte părți ale lumii precum o fac țările europene, însă vrea anume petrol rusesc pe care-l obține la un preț redus datorită relațiilor bune cu Moscova. În plus, schemele de import al petrolului rusesc ar ajuta la finanțarea partidul de guvernământ al premierului Viktor Orban, constată Unian.
Iar The Wall Street Journal scrie că Franța își transformă capitala într-o fortăreață în aer liber, derulând cea mai mare operațiune de securitate în timp de pace din istoria țării pentru a proteja sportivii, rezidenții și peste 10 milioane de vizitatori în timpul Jocurilor Olimpice, inclusiv în jur de 100 de lideri mondiali. Publicația notează că autoritățile se pregătesc pentru potențiale atacuri ale militanților islamiști, precum și pentru acte de sabotaj, sponsorizate de state precum Rusia sau Iran. Potrivit oficialilor occidentali și experților în securitate, războaiele din Ucraina și Gaza au amplificat aceste amenințări. Mai multe publicații relatează între timp despre reținerea la Paris, a unui cetățean rus, arestat sub acuzația că a pregătit „acte de destabilizare” la Jocurile Olimpice, care se deschid vineri în capitala Franței. Potrivit Le parisien, bărbatul de 40 de ani a fost acuzat de „activități de informare în interesul unui stat străin cu scopul de a incita ostilitatea în Franța”.
„Jocurile Olimpice mai întâi, jocurile politice mai târziu”, îl citează Le Figaro pe președintele Franței, Emmanuel Macron, care spune că un nou prim-ministru ar urma să fie ales în mai puțin de o lună. Totuși, nu se pune problema schimbării guvernului în timpul Jocurilor Olimpice, pentru că „ asta ar crea dezordine ”, a spus Macron, citat de Le Figaro.
