Corespondență // Cazna de a numi viitorii comisari UE și șansele eventuale ale lui Klaus Iohannis
România e una din țările membre in UE care încă nu a anunțat nici o propunere nominală pentru viitorul Comisar European. Procesul este complex, iar în mod paradoxal, primul pas va depinde în întregime de o singură persoană: puternica șefă a Comisiei Europene Ursula von der Leyen.
Ea este cea care împarte portofoliile, sau care poate crea posturi noi. A și anunțat de altfel că, la cererea unor țări foarte afectate de migrație precum Italia sau Grecia, va crea un post de „Comisar UE pentru Mediterana”, dar și unul mai controversat care să se ocupe de securitatea și viitoarele structuri militare ale UE.
Ursula von der Leyen le-a cerut statelor membre să propună câte două nume de candidați pentru postul de Comisar: un bărbat și o femeie. Sigur, asta nu se aplică celor două țări: Germania (de unde provine von der Leyen) și Estonia (țara unde șefă de guvern a fost viitoarea responsabilă cu diplomația UE, Kaja Kallas), țări care au dat deja două femei acceptate de toate cele 27 de guverne.
La fel, obsesia cu respectarea parității bărbați/femei, care nu este înscrisă în tratatele europene, nu se aplică acelor țări care doresc să-și păstreze comisarii actuali, fie aceștia și bărbați.
Așa este cu Franța, unde Macron dorește să-l păstreze pe multimilionarul Thierry Breton, comisar pentru piața unică și fost protector al lui Macron, cerând însă pentru el funcția de șef al competiției UE. Mai mulți comisari vor rămâne, așadar, iar audierea acelora în Parlamentul European va fi, în general, o simplă formalitate, după ce au avut deja un mandat de cinci ani.
Tot așa, premierul maghiar Viktor Orbán a anunțat că dorește ca actualul comisar al Ungariei, Olivér Várhelyi, să rămână la Bruxelles. Dar puțini văd această alegere ca ceva mai mult decât un gambit de deschidere într-un joc ce va dura până la toamnă, când se va fi încheiat formarea Comisiei.
Pe rețeaua de socializare X, Orban a spus că el consideră că comisarul pentru vecinătate și extindere Várhelyi face o treabă bună. Mulți la Bruxelles nu sunt de acord: Várhelyi s-a confruntat cu critici din partea oficialilor europeni cu privire la gestionarea portofoliului și a abordării sale față de țările candidate în chestiuni legate de statul de drept și democrație. Ba chiar a și fost auzit numind europarlamentarii „idioți”, adică insultând tocmai oamenii de care va avea nevoie pentru a-l confirma pentru un alt mandat la Bruxelles.
Având în vedere că Várhelyi este aproape sigur că va fi respinsă de Parlament, presa independentă din Ungaria speculează că Orbán are deja un Plan B. Numele posibilei candidate maghiare este Enikő Győri, europarlamentară Fidesz.
În condițiile în care multe alte capitale sunt gata să evite cererea Ursulei von der Leyen pentru candidați și bărbați și femei, o eventuală numire a lui Győri — după câteva spectacole în Parlament în privința lui Várhelyi — ar putea ajuta-o pe președinta Comisiei să-și atingă obiectivul de a avea un echilibru între femei și bărbați în cabinet.
Și în România?
În România, se tot vehiculează numele președintelui Klaus Iohannis, pe lângă cel al europarlamentarului social-democrat Mihai Tudose. Situația este însă mai complicată acolo decât o simplă numire. România tocmai a avut o femeie-comisar, pe Adina Vălean (transporturi, din PNL), care a venit după Corina Crețu (PSD). Numind acum doi bărbați, la alegere, România nu ar putea fi acuzată că nu respectă principiul nescris al parității. În protocolul internațional, funcția de Comisar European este însă cu mult sub rangul unui fost președinte, iar pe deasupra Iohannis e asimilat PNL-ului, așa încât principiul alternanței ar impune acum un PSD-ist.
Umilirea unei slovene prea lacome
Iohannis at mai putea fi bănuit și că se numește singur în funcția de candidat pentru postul de Comisar. Toată lumea are în minte umilirea publică și respingerea candidatei Sloveniei, Alenka Bratušek în 2014.
Această Bratušek, care primise portofoliul Energiei, fusese prim ministru în țara ei și se auto-numise candidat Comisar, dar ea s-a dovedit totuși un dezastru în cele câteva ceasuri în care a fost căznită public, cu întrebări precise, de către noii europarlamentari.
Fiind vorba de portofoliul important economic și strategic al energiei, Bratušek a fost întrebată tot felul de orori, precum: care e partea energiei nucleare în Europa? Dar energiile verzi, precum cea eoliană? Cum se poate reduce dependența Europei de gazul rusesc? Și multe altele…
În mod vizibil nepregătită, Bratušek a avut în esență un singur răspuns la toate întrebările: -- „Nu prea știu, dar am să mă pregătesc când îmi preiau portofoliul. La urma urmei, dacă am fost prim ministru în țara mea, înseamnă că-s bună și pentru Europa.”
În mod previzibil, atâta aroganță i-a iritat pe eurodeputați, mai ales pe cei cu care nu se poate discuta balcanic, francezi, nemți sau scandinavi, așa că arătoasa dar aroganta slovenă a fost respinsă umilitor de parlament.
Partea proastă pentru Iohannis, care a mai dorit si postul din fruntea NATO, este că ar trebui deja să se pună să învețe. Dar totuși nici nu poți să te apuci să înveți de pe acum un domeniu oarecare, căci nu știi ce portofoliu ți se va propune. Dacă, doamne ferește, tu înveți despre energie și primești Agenda Digitală sau Pescuitul?
Autor: Dan Alexe
