Revista presei internaționale: Schimb „istoric” de deținuți între Rusia și Occident
Pe primele pagini ale publicațiilor internaționale e descris schimbul fără precedent de deținuți, realizat de Federația Rusă și Occident. Ziarele străine relevă în același timp noi detalii despre felul în care a fost ucis liderul aripii politice a grupării palestiniene Hamas, comunitatea internațională fiind preocupată de riscul escaladării situației în Orientul Mijlociu.
Majoritatea publicațiilor internaționale numesc drept istoric schimbul de deținuți făcut joi între Rusia și Occident. BBC notează că șapte țări au fost implicate în realizarea acestui schimb, care a permis eliberarea a 24 de oameni ținuți în captivitate, cei mai mulți dintre ei fiind deținuți politici în închisorile Federației Ruse. Între cei mai cunoscuți sunt jurnalistul american Evan Gershkovich, opozanții regimului de la Kremlin Vladimir Kara-Murza și Ilia Yashin, dar și cetățeanul german, Rico Krieger condamnat la moarte prin execuție în Belarus. BBC găsește surprinzător faptul că schimbul s-a produs într-un moment în care relațiile dintre Occident și Rusia sunt cele mai tensionate de la sfârșitul Războiului Rece în 1991.
The Moscow Times precizează că în total, a fost negociată eliberarea a 16 persoane deținute în Rusia, între care cinci germani și șapte cetățeni ruși. Potrivit publicației, aceștia au fost puși în libertate în schimbul eliberării unui grup de ruși deținuți în Occident, între aceștia numărându-se Vadim Krasikov, un colonel FSB condamnat pe viață în Germania după ce în 2019 a împușcat mortal în centrul Berlinului un fost comandant rebel cecen. Autoritățile germane susțin că asasinatul a fost comis la ordinul Moscovei, remarcă The Moscow Times. Publicația subliniază că președintele rus Vladimir Putin i-a salutat personal pe rușii reveniți acasă în timp ce debarcau din avion pe aeroportul Vnukovo din Moscova și i-a escortat pe un covor roșu întins pe asfalt.
BILD atrage atenția că în trecut, a existat o relație strânsă între fostul ofițer FSB Vadim Krasikov și Vladimir Putin. Publicația germană amintește că agențiile de informații occidentale îl suspectează pe Krasikov că a participat la uciderea fostului primar al orașului Sankt Petersbourg Anatoli Sobchak în a cărui subordine s-a aflat Putin la începutul anilor 1990. Ucigașul poate avea informații periculoase pentru Kremlin și e posibil ca președintele rus să se fi temut că acesta le-ar dezvălui autorităților germane dacă Moscova nu făcea totul pentru a-l elibera, presupun jurnaliștii publicației BILD. Există suspiciunea că Krasikov ar fi putut juca un rol în ascensiunea lui Putin care împreună cu Anatoli Sobchak ar luat măsuri extreme pentru înlăturarea oponenților lor politici. Cu toate acestea, în februarie 2000, la câteva săptămâni după ce Putin a preluat președinția, Sobchak a murit brusc”, se spune în articolul publicației germane Bild.
Putin și-a dorit cu adevărat ucigașul înapoi, titrează Frankfurter allgemeine, cu referire la Ofițerul FSB, Vadim Krasikov, condamnat la închisoare pe viață la Berlin. Cine este el și cine a fost victima lui? – caută răspuns publicația.
„Guvernul federal nu a luat această decizie cu ușurință”, scrie WELT, citând declarația purtătorului de cuvânt al guvernului de la Berlin, privind eliberarea lui Vadim Krasikov. „Interesul statului de a pune în aplicare pedeapsa cu închisoarea unui criminal condamnat a fost compensat de libertatea, bunăstarea fizică și, în unele cazuri, de viețile oamenilor nevinoveți întemnițați în Rusia”.
Publicația rusă de opoziție Verstka, atrage atenția că negocierile privind schimbul de deținuți făcut ieri între Occident și Rusia erau purtate de mult timp. Potrivit unei surse apropiate forțelor de securitate, citate de publicație, accelerarea și rezultatul procesului sunt asociate cu schimbări în conducerea FSB. Potrivit unui alt expert, citat de publicație, schimbul de deținuți ar avea legătură cu războiul din Ucraina. Atât în Rusia, cât și occidentul, și-ar dori, dacă nu pace, atunci cel puțin o încetare a focului, iar un astfel de schimb — este întotdeauna un pas spre începerea discuțiilor de pace și un gest de bunăvoință din partea ambelor părți, conchide Verstka.
The Wall Street Journal menționează că acordul de schimb a implicat cel puțin șase țări și a avut loc după luni de negocieri la cele mai înalte niveluri ale guvernelor din SUA, Rusia și Germania, a cărei prizonier, asasinul rus Vadim Krasikov , a apărut ca pivot al aranjamentului. Cu aproximativ o oră înainte să anunțe lumea că renunță la cursa prezidențială, pe 21 iulie, președintele american Joe Biden l-a sunat pe prim-ministrul Sloveniei, a cărei țară contribuia la schimb cu doi spioni ruși condamnați. Iar directorul CIA, William Burns, a călătorit în Turcia săptămâna trecută pentru a se întâlni acolo cu omologul său și pentru a finaliza logistica schimbului, relevă WSJ.
The New York Times relevă că părinții lui Evan Gershkovich , reporterul The Wall Street Journal eliberat joi în schimbul amplu de prizonieri cu Rusia, au părăsit Uniunea Sovietică separat în 1979, fugind de antisemitism și de lipsa de oportunități. Mikhail Gershkovich și Ella Milman s-au cunoscut și s-au căsătorit în Statele Unite, unde i-au crescut pe Evan și pe sora lui mai mare, Danielle, ancorați în ambele culturi, învățându-i fluent limba rusă. În 2017, tânărul Gershkovich s-a mutat la Moscova pentru a lucra pentru The Moscow Times, un cotidian local în limba engleză. Rusia l-a reținut pe Gershkovich, în vârstă de 32 de ani, după gratii de mai bine de un an, pe baza unei acuzații false de spionaj, scrie WSJ. Acesta a fost condamnat într-un proces grăbit și secret de trei zile la 16 ani într-o colonie penală de înaltă securitate, menționează publicația.
Fostul lider al opoziției ruse Alexei Navalnâi, trebuia inițial să fie inclus în schimbul de deținuți ce urma să aibă loc încă în februarie, scrie Meduza cu referire la afirmațiile fostului șef de cabinet al lui Navalnâi, Leonid Volkov. Potrivit acestuia, Putin a decis să nu renunțe pentru nimic la Navalnâi și ar fi ordonat asasinarea lui în închisoare cu doar o zi înainte de schimbul de deținuți care ar fi fost programat inițial la sfârșitul lunii februarie.
Un alt subiect de rezonanță abordat pe primele pagini ale publicațiilor străine se referă modul în care a fost ucis șeful aripii politice a grupării palestiniene Hamas, Ismail Haniyeh, fapt care continuă să provoace temeri privind escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu. Presa americană, între care The New York Times și CNN scriu că liderul Biroului Politic al Hamas, a fost ucis cu o bombă ascunsă încă în urmă cu două luni la reședința lui din Teheran, care a detonat atunci când acesta a venit la fața locului. Astfel, a fost spulberată ipoteza că Ismail Haniyeh ar fi fost ucis în urma unei lovituri cu rachetă sau cu o bombă ghidată precum se vehicula anterior. Guvernul iranian și Hamas spun că Israelul a comis asasinatul. Israelul nu și-a confirmat și nici nu a negat implicarea sa, remarcă publicațiile internaționale, precizând că operațiunea de „eliminare” a șefului aripii politice a grupării palestiniene Hamas poate complica și mai mult situația oricum tensionată din Orientul Mijlociu.
