Corespondență // Orbán neagă că ar fi blocat poziția UE față de Venezuela
Continuă polemica in legătură cu o nouă inițiativă a Ungariei — care deține actualmente președinția UE — de a bloca funcționarea politicii externe a UE: este vorba de un veto al reprezentantului maghiar la Bruxelles care ar fi blocat o declarație europeană de protest.
Autoritățile electorale din Venezuela l-au declarat pe actualul președinte Nicolás Maduro câștigătorul votului din 28 iulie, cu 51% din voturi. Candidatul de opoziție Edmundo González Urrutia a primit oficial 44%, deși au fost ridicate îngrijorări cu privire la transparența procesului de numărare a voturilor, deoarece autoritatea electorală aliniată cu Maduro refuză să publice o defalcare a numărătorii.
Ceea ce s-a întâmplat este că luni după alegerile din Venezuela, s-a anunțat că Ungaria a blocat pe 30 iulie o declarație comună a UE care critica „ realegerea ” îndoielnică, pentru a treia oară, a dictatorului de la Caracas Nicolás Maduro. Un purtător de cuvânt al lui Viktor Orbán a declarat presei maghiare că Budapesta susține acum declarația UE și doar „a așteptat până când am primit rapoartele din Venezuela.”
Vestea că Orbán, politician de dreapta naționalistă, ar fi ajutat la apărarea extremei stângi a lui Maduro pare să nu fi mirat pe nimeni. Guvernul Orbán și-a unit forțele cu cel al lui Nicolas Maduro pentru a importa energie. Lipsită de petrol, Ungaria se află într-un impas și depinde și de Rusia lui Putin.
Datorită opoziției inițiale a Ungariei, șeful UE pentru politică externă, Josep Borrell, a emis două declarații separate sub propria sa autoritate, după ce nu a obținut sprijinul unanim din partea celor 27 de state membre ale UE.
Dezacordul dintre membrii UE subliniază provocările cu care se confruntă politica externă comună a UE, care necesită consens pentru deciziile majore.
Opoziția Ungariei față de declarația comună privind Venezuela reflectă poziții similare pe care guvernul condus de Viktor Orbán le-a adoptat împotriva sancțiunilor care vizează Rusia în urma invaziei Ucrainei.
Budapesta a fost recent criticată și pentru relaxarea cerințelor de viză pentru cetățenii ruși și belaruși – o mișcare care ar „ crea lacune grave pentru activitățile de spionaj, prezentând un risc grav pentru securitatea europeană”, potrivit președintelui Partidului Popular European, germanul Manfred Weber.
Unele state membre, conduse de Germania, au făcut eforturi pentru reformarea procesului decizional al politicii externe a UE, pentru a permite votul cu majoritate calificată în anumite chestiuni, cum este această condamnare a Venezuelei lui Maduro.
Autor: Dan Alexe
