Dodon vrea legi stricte pentru ONG-uri, după modelul Georgiei. Societatea civilă avertizează asupra riscurilor
Fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, a stârnit controverse după ce a cerut implementarea unor măsuri stricte pentru verificarea activității organizațiilor neguvernamentale (ONG-uri) în țară. Liderul socialiștilor a adus drept exemplu cazul Georgiei, care a adoptat recent o lege similară cu cea a Rusiei privind „agenții străini”. Legea, criticată de UE, permite autorităților să controleze și să limiteze activitatea ONG-urilor. Mai mulți lideri ai organizațiilor neguvernamentale au declarat pentru Teleradio-Moldova că implementarea unei legi similare în țara noastră ar putea reduce libertatea de exprimare și submina democrația în Republica Moldova. Guvernarea a criticat inițiativa fostului președinte, etichetând-o drept o „manevră electorală.”
„Avem nevoie de o lege ca cea adoptată în Georgia. Avem nevoie de instrumente pentru a verifica ce fac organizațiile neguvernamentale în Moldova, care devin o ramură separată a Guvernului în țara noastră și au și mai multă putere decât mass-media și politicienii. Aceste ONG-uri au bugete enorme – sute de milioane,” a declarat Dodon în cadrul unei emisiuni televizate. Liderul socialiștilor a acuzat ONG-urile că ar „închide ochii” la „nelegiuirile autorităților”, din cauza finanțării comune cu guvernul.
Societatea civilă a reacționat critic la aceste declarații. Directorul executiv al Promo-LEX, Ion Manole, a declarat pentru Teleradio-Moldova că astfel de măsuri ar marca un „pas înapoi” pentru democrația din Republica Moldova.
„Este o practică venită din statele nedemocratice. Acest lucru ar însemna că Republica Moldova face un pas spre un regim nedemocratic. Societatea civilă joacă un rol foarte important într-o societate democratică, modernă. Respectiv, dacă vor exista presiuni asupra societății civile, va avea de suferit în primul rând întreaga societate”, a explicat Manole.
Și președintele comunității WatchDog.MD, Valeriu Pașa, a criticat declarațiile lui Dodon, calificându-le drept „populiste”.
„Noi avem o serie întreagă de legi care reglementează activitatea asociațiilor neguvernamentale în Republica Moldova. Domnul Dodon, cu aluzii că fiecare face ce vrea, necontrolat, sunt niște aberații. Aceste legi, apropo, majoritatea au existat și în perioada în care Igor Dodon a fost președinte de țară, a avut control asupra majorității Parlamentului, a avut control asupra Guvernului și atunci nu a umblat la ele. Asta e un fel de declarație populistă care face parte din retorica, din narativele acestea precum că s-ar face de ceva vinovate ONG-urile”, a menționat Pașa.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a atras atenția asupra creșterii numărului de inițiative legislative în perioada electorală, subliniind că multe dintre acestea sunt propuse cu scopuri „pur electorale”.
„Noi am remarcat că în această perioadă electorală apar foarte multe proiecte-inițiativă. Reamintesc că această persoană care a formulat această propunere la fel a activat și a fost inclusiv în diferite componente guvernamentale și nu a întreprins acțiuni concrete în acest sens, respectiv acum vorbim despre niște promisiuni sau niște idei care sunt lansate strict cu scop electoral. Autoritățile Republicii Moldova, la nivelul guvernului, nu examinează asemenea proiecte. Noi am văzut foarte clar că ele sunt deosebit de nocive și inoportune pentru că creează dezbinare și neînțelegere. Avem modelul georgian unde asemenea inițiative s-au soldat cu proteste”, a explicat Daniel Vodă.
Legea adoptată recent în Georgia, pe care Dodon o laudă, conferă autorităților prerogative extinse de investigare împotriva organizațiilor și persoanelor. Aceasta recunoaște drept agenți de influență străină organizațiile non-profit și mijloacele de informare în masă ale căror venituri anuale provin în proporție de peste 20% din fonduri străine.
După adoptarea legii respective, Statele Unite, Uniunea Europeană și alte organizații internaționale au avertizat autoritățile de la Tbilisi că drumul lor către UE va fi blocat, subliniind riscurile pentru democrația georgiană.
Amintim că, în anul 2017, Ministerul Justiției a venit cu propunerea de a interzice finanțarea din străinătate a organizațiilor care se implică în activitatea politică – a celor care „contribuie la elaborarea și promovarea politicilor publice menite să influențeze procesul legislativ” și a celor care se implică în procesul electoral, chiar dacă este vorba despre monitorizare sau campanii de informare a cetățenilor.
Atunci, peste 25 de organizații neguvernamentale au semnat o declarație în care au semnalat noi pericole pentru funcționarea democrației în R. Moldova. Ulterior inițiativa Ministerului Justiției a fost abandonată.
