Revista presei internaționale: Incursiunea ucraineană în Kursk, factor în negocieri; Grecia, mistuită de flăcări
Presa internațională reflectă ultimele evenimente legate de războiul ruso-ucrainean, la o săptămână de la incursiunea armatei ucrainene pe teritoriul Federației Ruse. Totodată, publicațiile străine comentează legătură operațiunii din Kursk cu posibilitatea negocierii unui acord de pace. Situația politică dificilă din Franța revine in actualitate odată cu încheierea Jocurilor Olimpice de vară de la Paris. În atenția ziarelor internaționale sunt și incendiile care mistuie Grecia, provocând daune imense.
La o săptămână de la incursiunea militară în regiunea Kursk, armata ucraineană a obținut controlul asupra unui teritoriu rusesc de aproximativ 1.000 de kilometri pătrați și își continuă ofensiva, transmite BBC. Serviciul britanc de presă face referire la datele unui raport al șefului armatei ucrainene, Olexandr Sîrskii. Ieri, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a comentat pentru prima dat operațiunea militară din Kursk declarând că Moscova trebuie „forțată să facă pace”, notează BBC, precizând că liderul de la Kiev a insistat asupra planului său de încetare a focului care presupune retragerea forțelor rusești de pe teritoriul Ucrainei.
De cealaltă parte, președintele rus Vladimir Putin le-a cerut forțelor sale armate să împingă trupele ucrainene dincolo de frontierele Federației Ruse, remarcă Novaya Gazeta Evropa. Potrivit agenției de presă, la o întâlnire cu membrii Consiliului de securitate și cu autoritățile din regiunile de frontieră ale Rusiei, Putin a declarat că Ucraina încearcă să-și îmbunătățească poziția la viitoarele negocieri privind încheierea războiului. Prin incursiunea în provincia Kursk, Kievul urmărește de asemenea să frâneze ofensiva armatei ruse în estul și sudul Ucrainei, a mai spus președintele rus, citat de Novaya Gazeta Evropa. Peste 120.000 de locuitori ai regiunii Kursk au fost deja evacuați, arată datele guvernatorului local, însă publicația notează că majoritatea acestora au fost nevoiți să se refugieze singuri fără a fi ajutați de autorități.
Ieri, rubla rusească s-a depreciat din nou după ce autoritățile ruse au decis evacuarea populației din mai multe localități ale regiunii Kursk, dar și din unele sate și orașe ale regiunii învecinate Belgorod, notează Reuters. Potrivit agenției de presă, rubla se depreciază permanent în ultimele cinci zile, timp în care valoarea ei față de dolar și euro a scăzut cu 6%. E o nouă bătaie de cap pentru Banca Centrală de la Moscova, care a mărit în mod repetat dobânda de referință anul trecut, la instrucțiunile Kremlinului, pentru a readuce sub control inflația și ține sub control deprecierea rublei, amintește Reuters. Acum, rubla se depreciază din nou, în pofida prețurilor mari la petrol și a vânzărilor de valută de către Banca Centrală de la Moscova și ministerul rus al finanțelor, conchide Reuters.
În Ucraina, se lucrează la deschiderea exporturilor de arme. De ce în timpul războiului? – se întreabă Epravda. Neavând posibilitatea să-și vândă toate produsele în interiorul țării, companiile de apărare își mută unitățile de producție în străinătate, coonstată publicația. Volumul maximal de comenzi de stat pe care se pot baza companiile interne de arme în 2024 este de 6 miliarde de dolari, în timp ce capacitatea declarată a industriei de apărare este de aproximativ 20 de miliarde de dolari. În 2024, guvernul a epuizat sursele de finanțare pentru achiziționarea de echipamente militare, având acces la bani în bugetele locale. El nu poate redirecționa fonduri din articolele sociale către achiziționarea de arme, deoarece cheltuielile nemilitare sunt finanțate de partenerii occidentali, iar aceștia interzic cheltuirea fondurilor lor în scopuri militare. Având în vedere decalajul dintre suma de bani și capacitatea fabricilor de apărare, companiile ucrainene ar putea realiza echipamente pentru clienții străini, ar putea câștiga bani pentru dezvoltarea de noi arme și ar putea aduce mai multe taxe la buget, explică Epravda.
Presa din Franța își focalizează între timp atenția asupra situației politice din țară după încheierea Jocurilor Olimpice de Vară. „Visul frumos” al Franței se estompează pe măsură ce Olimpiada cedează loc unui blocaj politic, titrează Reuters. Jocurile Olimpice de vară de la Paris au avut un succes uimitor, reafirmând mândria națională a Franței, dar mahmureala va fi grea, opinează autorul articolului. Președintele Emmanuel Macron trebuie să se ocupe acum de o criză politică provocată de el însuși după ce tabăra sa politică a fost înfrântă la alegerile parlamentare anticipate, transmite RFI. Postul francez subliniază că șeful statului este în căutarea unui prim ministru capabil să reunească o majoritate în parlament. Consultările oficiale vor fi reluate lunea viitoare, însă Franța are destul de puțin timp la dispoziție pentru a numi un nou guvern, având în vedere că bugetul pe anul viitor trebuie adoptat până la sfârșitul lui septembrie. Tot până atunci Franța, contra căreia Comisia europeană a deschis o procedură de deficit excesiv, trebuie să prezinte un plan de corectare a traiectoriei sale bugetare, explică RFI.
Primele pagini ale publicațiilor internaționale abundă cu informații privind consecințele devastatoare ale incendiilor care afectează mai multe zone ale Greciei. Pompierii luptă împotriva unui incendiu „extrem de periculos” lângă Atena, titrează The New York Times. Incendiul a început duminică după-amiază în Varnavas, un oraș aflat la nord de Atena, și s-a extins rapid din cauza vântului puternic, menționează publicația. În ciuda „eforturilor supraomenești” de a opri focul peste noapte, acesta s-a răspândit „ca fulgerul”, îl citează NYT pe un purtătot de cuvânt al serviciului de pompieri din Grecia. Mii de acri de pădure au fost reduse la cenușă , în timp ce numărul de case distruse sau avariate rămâne deocamdată necunoscut, constată avgi. Coșmarul focului care a izbucnit la prânz duminică, pe un front de 40 de kilometri, pare să nu aibă capăt, observă aceeși publicație. Incendiile devastatoare de vegetație devin din ce în ce mai frecvente pentru națiunea mediteraneană, constată The Wall Street Journal, care menționează că Grecia a înregistrat temperaturi record în iunie și iulie. Vara trecută, căldura extremă a alimentat incendii în nordul și centrul Greciei, amintește the Wall Street Journal. Patru țări europene vor trimite unități de intervenție de urgență în Grecia pentru a ajuta la combaterea celui mai grav incendiu din țară din acest an, notează Forbes.
Italia, Spania și Germania, sunt țările europene în care cei mai mulți oameni au murit din cauza căldurii vara trecută, e titlul unui alt articol publicat de Euronews. Estimat la 47.000 de oameni, numărul deceselor provocate de căldură vara trecută a fost totuși mai mic decât în 2022, datorită implementării unor măsuri care să ajute oamenii să se adapteze, menționează Euronews. The Guardian costată la rândul său că „Europa se încălzește cu o rată de două ori mai mare decât media globală, ceea ce duce la incendii, secetă și probleme de sănătate.
