Revista Presei // FSB ar fi preferat la Chișinău o lovitură de stat, dar așa cum oamenii nu s-au lăsat folosiți, s-a ales calea manipulării.
Moscova și-ar fi dorit o lovitură de stat la Chișinău, dar merge pe calea manipulării și riscurile unor eventuale ieftiniri ale energiei electrice furnizată de Energocom. Acestea sunt principalele titluri ale presei, trecute în revistă de Victoria Colesnic.
FSB ar fi preferat la Chișinău o lovitură de stat camuflată, cu ajutorul lui Șor, Dodon, dar așa cum oamenii nu s-au lăsat folosiți, s-a ales calea manipulării, scrie Ziarul Național cu referire la presuspusa găzduire a avioanelor F-16 pe teritoriul Republicii Moldova. În opinia editorialistului Nicolae Negru, explicațiile cerute de Moscova în această situație, poate servi ca studiu de caz în practica dezinformării și manipulării ruse, fiind o ilustrație clară a războiului hibrid pe care Rusia îl duce împotriva țării noastre. Continuarea, citiți în articol.
O ieftinire riscantă. Așa comentează mold-street.com intenția autorităților de a scădea cu 21% prețul reglementat pentru energia furnizată de Energocom. Compania avertizează asupra riscului de intrare în incapacitate de plată în cazul în care nu vor fi luate în calcul anumite costuri. Astfel, Energocom solicită de la ANRE ca să aprobe pentru anul 2024 un preț reglementat pentru energia electrică furnizată de furnizorul central la nivel de un leu și 80 de bani pentru un kWh, ceea ce este cu 48 de bani mai puțin față de actualul preț.
Tot mai mulți tineri specialiști aleg să activeze într-o școală sau grădiniță din mediul rural
Moldova 1 publică un articol potrivit căruia, în acest an, 400 de absolvenți ai instituțiilor pedagogice, un număr record de tineri, au ales să profeseze în școli din mediul rural, inclusiv din localitățile natale, pentru o remunerare mai bună. Din acest an, indemnizația pentru absolvenții de la Universitatea Pedagogică care se angajează într-o școală din mediul rural a fost majorată până la 200 de mii de lei. Alocația va fi oferită treptat timp de cinci ani. În plus, ei vor beneficia lunar de o mie de lei pentru închirierea spațiului locativ și 3000 de lei anual pentru consumul de energie termică și electrică.
Republica Moldova ar putea rămâne fără specialiști care să investigheze infracțiunile. Agora.md publică un material care scoate în evidență lipsa acută de cadre în urmărirea penală. Fostul șef de direcție din cadrul Inspectoratlui General de Poliție, Grigore Moga a scris într-o postare că în unele subdiviziuni, rata locurilor neocupate ajunge la 47%. Potrivit lui, unii tineri pleacă din funcții, dezamăgiți de sistemul polițienesc. Cea mai gravă situație ar fi la Cantemir, unde, spune Moga, au rămas doar trei ofițeri de urmărire penală, din 10 necesari.
Doctorul Adrian Hotineanu îi cere lui Alexandr Lazari, fratele tinerei care a decedat în urma unei operații bariatrice, exprimarea scuzelor publice și solicită dezmințirea informațiilor, scrie Ziarul de Gardă. În cererea prealabilă expediată de spital, dar și de chirurg se spune că postarea despre starea victimei înainte de deces, ar conține afirmații false, defăimătoare, lipsite de substrat factologic suficient, inclusiv ar conține acuzații cu caracter penal cu referire la persoana domnului Adrian Hotineanu. La randul său, Alexandr Lazari a răspuns că postarea lui reprezintă un exercițiu legitim al dreptului la liberă exprimare, în contextul în care protecția sănătății publice și drepturile pacienților sunt valori supreme de interes major pentru societate.
Cinci miliarde de euro. Acesta este costul estimativ al construcției autostrăzii „Unirii”, care va lega România cu Republica Moldova, scrie TVR Moldova. Compania de Autostrăzi din țara vecină a avizat Studiul de Fezabilitate pentru autostrada Târgu Neamț – Iasi – Ungheni. Autostrada va avea o lungime de peste 93 km, cu peste o sută de poduri, 14 tuneluri, noduri rutiere, spații de servicii și parcări de surtă durată. Pentru lansarea în licitație a contractului pentru construcția autostrăzii Târgu Neamț – Iași – Ungheni mai trebuie parcurse câteva etape. Mai exact, Studiul de Fezabilitate mai trebuie avizat și de Ministerul Transporturilor, apoi de Consiliul interministerial, iar la final Guvernul trebuie să aprobe indicatorii tehnico-economici.
Republica Moldova s-a retras din programul „Europa creativă”, prin care oamenii de artă din țară ar fi putut obține finanțare de la UE. Realitatea.md are un material despre această decizie a autorităților. Motivul invocat de ministrul Culturii, Sergiu Progdan, este că au fost acceptate foarte puține proiecte din partea țării noastre, însă cotizațiile sunt prea mari. Potrivit ministrului, acest număr mic de proiecte acceptate de juriul din UE vorbește despre faptul că proiectele noastre culturale din punct de vedere european încă sunt imature.
