Revista Presei: Berlinul a deschis ușa Uniunii Europene pentru țara noastră, înțelegând că Moldova este următoarea țintă militară a Rusiei după Ucraina
Semnificația vizitei la Chișinău a cancelarului german Olaf Scholtz, dar și șansele ca Moldova să adere la UE având nesoluționată problema transnistreană prin exemplul Ciprului. Acestea sunt principalele titluri ale presei, trecute în revistă de Victoria Colesnic.
Extrem de reticentă în privința extinderii Uniunii Europene prin cooptarea unor țări precum Moldova și Ucraina, Germania și-a schimbat poziția după invadarea țării vecine de către Rusia. În ajunul vizitei la Chișinău a cancelarului german, Olaf Scholz, dw.com propune o analiză despre felul în care Berlinul a deschis ușa Uniunii Europene pentru țara noastră, înțelegând că Moldova este următoarea țintă militară a Rusiei după Ucraina. Germania a fost mereu un partener realist, tranșant și sincer al Republicii Moldova. Publicația amintește că Berlinul a fost cel care a criticat corupția în perioada regimului oligarhic, coordonat de fugarul Vladimir Plahotniuc, spunând că „nu are rost ca UE să introducă în Moldova bani pe ușa din față, deoarece ei sunt furați pe ușa din spate”. Ce rol ar putea avea Germania în reglementarea problemei transnistrene, investițiile în modernizarea Armatei Naționale, citiți în articol.
Va putea Moldova să adere la UE cu diferendul transnistrean nesoluționat? se întreabă newsmaker.md care publică un material despre șansele ca Republica Moldova să fie acceptată în spațiul comunitar după exemplul Ciprului. Publicația notează că în ultimii 20 de ani, nicio țară cu un conflict teritorial înghețat nu a devenit membru deplin al UE. În cazul Ciprului, singurul precedent de acest fel, la 20 de ani de la aderare, perspectiva unui compromis pe insulă pare mai neclară decât înainte de aderare. Poate Moldova să urmeze calea Ciprului și dacă este acesta un scenariu bun pentru țara noastră, vedeți în material.
Refuzul a peste 70 de posturi de radio și televiziune de a reflecta campania electorală prezidențială din acest an ridică semne de întrebare legate de modul de funcționare a democrației noastre, scrie Ziarul Național. În editorialul său, Nicolae Negru comentează că retragerea acestor instituții media, nu e o veste bună nici pentru alegătorii care doresc să fie informați, nici pentru guvernare, care este obligată să asigure organizarea unui proces electoral în corespundere cu standardele democratice.
Forțați să facă voluntariat pentru a împărți ziare de promovare a primăriei Chișinău. Ziarul de Gardă are un subiect despre felul în care sunt implicați angajații instituțiilor municipale în campania de informare. Angajata unei grădinițe a mărturisit jurnaliștilor că a fost telefonată de „o șefă” pentru a se implica la împărțirea ziarelor. Femeia spune că face acest lucru pentru că nu a avut de ales. Reprezentanții primăriei spun că aceasta este o formă de voluntariat, întrucât „aceste persoane au fost nominalizate sau au venit cu propunerea să stea în corturi”. Expertul în justiție, Alexandru Bot remarcă însă că: „Voluntariatul, cu certitudine, nu se face la indicația angajatorului”.
La Moscova, zeci de migranți au primit citații pentru a fi luați în evidență militară după raidurile făcute de Comitetul de anchetă și Ministerul de Interne, relatează IPN cu referire la publicația rusă kommersant. Departamentul militar al Comitetului de anchetă a întețit controalele cu scopul de a suprima migrația ilegală în capitala Rusiei, dar și luarea în evidență militară a persoanelor din fostele republici sovietice, care au adoptat recent cetățenia rusă, dar se eschivează de la evidența militară. Recent, șeful Departamentului de anchetă Alexandr Bastrykin spunea că au fost prinși peste 30 de mii de migranți care au adoptat cetățenia rusă, dar s-au eschivat de la evidența militară.
Noul an școlar începe cu un deficit de peste 1.800 de educatori și profesori, în Republica Moldova, scrie Moldova 1. Cifra este, totuși, mai mică cu aproape 15 la sută față de ultimii doi ani, arată datele Ministerului Educației. Autoritățile explică această scădere prin reducerea numărului de copii care învață în sate și optimizarea claselor și școlilor în orașe. De exemplu, Grădinița „Lăstăraș” din Chișinău înregistrează un deficit de cadre de 40%. Motivul – majoritatea se află în concedii de maternitate sau refuză să mai lucreze după trei ani, când expiră termenul în care pot să beneficieze de indemnizații de la stat – explică directoarea instituției de învățământ. Cea mai mare criză de educatori și profesori se atestă în municipiile Chișinău, Comrat și Ungheni.
Firma de pe piața de creditare nebancară a milionarului rus Salman Rustamov este acuzată de clauze abuzive, scrie mold-street.com. Publicația notează că printre abateri ar fi încălcarea prevederilor legale referitoare la limitele aplicate la rata dobânzii. Comisia Națională a Pieței Financiare vine cu un apel de încurajare a consumatorilor-clienți ai acestei organizații, inclusiv cei care au închis deja contractele, să depună o petiție la CNPF însoțită de copia contractului și alte informații relevante pentru verificarea clauzelor contractuale. Conform datelor Băncii Naționale, în primul trimestru al anului curent, aceasta a raportat 1.770 beneficiari de credite. Firma nu este la prima încălcare a normelor de creditare.
