Corespondență // Poate fi oare Macron demis? O tentativă de „impeachment” à la française
Franța nu posedă în Constituție procedura de „impeachment", de răsturnare și înlocuire a președintelui de către Parlament. O parte din stânga franceză este așadar stânjenită de apelul lui Jean-Luc Mélenchon de a-l demite pe președintele Emmanuel Macron, arătând că alianța de stânga a Franței nu este atât de solidă pe cât pretinde că este.
Această nouă dispută în cadrul Alianței Noului Front Popular, care a ajuns pe primul loc la alegerile anticipate recente, este o veste bună pentru tabăra Macron, care speră să beneficieze de o opoziție fragmentată.
Despre luptele politice interne din Franța în urma haosului politic creat de ultimele alegeri anticipate
Săptămâna trecută, Jean-Luc Mélenchon - fondatorul mișcării extremiste de stânga Franța Nesupusă (La France Insoumise, LFI) - i-a cerut încă o dată lui Macron să o numească pe necunoscuta Lucie Castets prim-ministru. Castets este candidatul preferat al alianței de stânga care reunește partidul lui Mélenchon alături de socialiști, verzi și comuniști.
Dar de data aceasta, stângiștii lui Mélenchon au adăugat o amenințare: dacă Macron nu cedează cererilor lor, parlamentul ar trebui să lanseze o procedură de demitere, deoarece „refuzul de a recunoaște alegeri legislative și decizia de a le ignora constituie o încălcare condamnabilă a cerințelor elementare ale mandatului prezidențial”, a spus Mélenchon.
Dincolo de susținerea lui Mélenchon, procedura de demitere are foarte puține șanse de a reuși, spun experții, nu în ultimul rând pentru că ar trebui să fie susținută de două treimi dintre parlamentarii din ambele camere ale parlamentului francez.
Dar propunerea a avut cel puțin un efect concret - acela de a slăbi aripa stângă și de a pune sub lumina reflectoarelor diviziile acesteia. Toate celelalte partide s-au grăbit să respingă apelul lui Mélenchon. Chiar și anturajul candidatei Castets la postul de prim-ministru s-a distanțat de amenințarea de demitere.
La fel, liderul socialist Olivier Faure s-a distanțat de apelul lui Mélenchon pentru demitere, unii din cadrul partidului său fiind tot mai mult împotriva pozițiilor extreme ale mișcării LFI acestuia.
Cele trei partide de stânga urmau să meargă împreună ca forță politică comună la consultările pe care Macron le va organiza la Palatul Elysée pentru a forma un nou guvern. Dar această unitate este acum în pericol.
Între timp, aliații lui Macron își freacă mâinile, sperând să valorifice diviziunile dintre adversarii lor de stânga. În trecut, Macron a respins implicit posibilitatea ca Castets să devină prim-ministru și, în schimb, a cerut o alianță mai largă, inclusiv din propria sa tabără.
Politica franceză a fost suspendată în timpul Jocurilor Olimpice de la Paris: țara încă nu are un guvern la mai mult de o lună după ce premierul în funcție Gabriel Attal și miniștrii lui au demisionat. Ei rămân ca o administrație interimară.
Un ministru provizoriu a prezis că noul guvern ar putea fi numit după Jocurile Paralimpice, care au loc la Paris până pe 8 septembrie.
Autor: Dan Alexe
