Revista Presei: La 33 de ani de independență, suntem țara cu cea mai mare prăbușire a numărului populației din Europa
Cât ne vor costa cele trei zile de concerte de Ziua Independenței și cum s-a schimbat populația Republicii Moldova în cei 33 de ani de independență, sunt principalele titluri ale presei, trecute în revistă de Victoria Colesnic.
Aproape zece milioane de lei. Atât costă cele 3 zile de concert, organizate de Guvern, cu ocazia celor 33 de ani de la proclamarea Independenței Republicii Moldova. Newsmaker.md a publicat investigația RISE Moldova care scoate în evidență faptul că autoritățile nu au organizat o licitație publică pentru concertul de Ziua Independenței și că a fost contractată direct o companie care se ocupă de organizarea spectacolelor. Experta în achiziții publice, Olga Diaconu, a declarat pentru sursa citată că decizia autorităților de a atribui contractul prin procedură de NFP „este destul de dubioasă”, pentru că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de lege. La rândul lor, autoritățile spun că din cauza termenelor restrânse, s-a purces pe singura procedura legală existentă în așa situații – a contractării directe, în proces de negocieri, cu publicarea transparentă a contractului pe platforma MTender.
La 33 de ani de independență, suntem țara cu cea mai mare prăbușire a numărului populației din toată Europa. Ziarul de Gardă propune o analiză a expertului economic Veaceslav Ioniță care arată că în cei 33 de ani, un milion și jumătate de moldoveni au plecat peste hotare din cauza situației economice. Potrivit lui, în 1991, în R. Moldova erau 1,5 milioane de salariați și 582 de mii de pensionari; iar în 2024, prognozat sunt 625 de mii de salariați și 530 de mii de pensionari. Avem o scădere de 900 de mii de locuri de muncă, iar în ultimii 15 ani, cifra de 600 de mii de locuri de muncă nu s-a schimbat, constată Ioniță.
Prin referendumul din această toamnă, avem ocazia să reconfirmăm că noi suntem europeni. Realitatea.md propune opinia fostului președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, care și-a exprimat speranța că cetățenii înțeleg că lucrurile sunt prea importante pentru a se lăsa manipulați. Prin urmare, el spune că la plebiscit avem ocazia să reconfirmăm că suntem europeni. ”Foarte multă lume are nemulțumire față de autorități și nu e nimic ieșit din comun într-o societate democratică. Trebuie să înțelegem miza acestei competiții”, a declarat Alexandru Tănase.
Imperativul garantării securității energetice a Republicii Moldova, introdus în Strategia Energetică a României 2025-2035, scrie Radio Chișinău. Este o premieră a strategiei, față de documentele programatice precedente. De asemenea, accentul este pus pe scăderea prețurilor energiei pentru consumatori casnici și industriali, dezvoltarea capacităților de stocare, securitate cibernetică și construirea unui lanț de aprovizionare local cu tehnologii și materiale necesare tranziției verzi. Sebastian Burduja, ministrul român al Energiei, a precizat că evoluțiile regionale, contextul climatic și situația economică creează o multitudine de provocări și totodată de oportunități pentru România, în special în domeniul energiei.
Din 25 august, Ucraina va relua exporturile de energie electrică către Moldova, România și Ungaria, scrie deschide.md cu referire la anunțul companiei Ukrenergo. Potrivit unui comunicat, datorită scăderii temperaturilor, s-a micșorat și volumul de energie electrică pe care o consumă ucrainenii. Astfel, în sistemul energetic al țării vecine s-a format un surplus de curent. Ukrenergo a subliniat că exporturile de energie electrică vor avea loc doar în perioada de activitate maximă a parcurilor fotovoltaice.
1 871 de cetățeni stabiliți peste hotare primesc, în prezent, pensii din Republica Moldova, notează Ziarul Național. Este vorba de persoanele care au muncit acasă, dar la pensie, au decis să se stabilească cu traiul în alte țări. Cei mai mulți locuiesc în Germania și România, arată datele Casei Naționale de Asigurări Sociale. Totodată, 28 de cetățeni care au muncit în Lituania, Belarus, Estonia și Bulgaria, dar au revenit în Moldova, primesc pensii de la aceste țări. Autoritățile implementează prevederile acordurilor internaționale în domeniul securității sociale, bazate pe principiul proporționalității, semnate cu 18 state inclusiv, România, Portugalia, Italia și Germania.
Noul an școlar va începe cu un deficit de peste 1000 de profesori. Moldova 1 propune un material despre lipsa cadrelor didactice și menționează că motivul de bază este faptul că tinerii refuză să mai lucreze din cauza comportamentului unor elevi, iar în unele școli profesorul de matematică predă și limba română. Cei mai mulți specialiști lipsesc în Chișinău, Bălți, Autonomia Găgăuză, Ungheni și Hîncești. În multe școli, fiecare al treilea profesor este pensionar. Detalii, găsiți în articol.
Calea Ferată din Moldova se confruntă cu dificultăți majore, înregistrând scăderi semnificative în transportul de mărfuri și pasageri în prima jumătate a acestui an. Bani.md propune un material, care relevă o scădere cu 14,6% a transportului feroviar de pasageri. Situația este și mai gravă în sectorul transportului de mărfuri, volumul de mărfuri transportate a scăzut cu 21,4%, arată datele Biroului Național de Statistică. CFM se confruntă cu grave probleme financiare, acumulând datorii salariale de aproximativ 150 milioane de lei. Criza financiară și infrastructura învechită poate duce la suspendarea circulației trenurilor pe mai mult de jumătate din căile ferate.
