Zelenski a promulgat legea care interzice activitatea organizațiilor religioase afiliate Patriarhiei Ruse
Președintele Vladimir Zelenski a promulgat, sâmbătă, legea care interzice activitatea organizațiilor religioase afiliate Patriarhiei Ruse. Documentul a fost publicat pe site-ul Radei Supreme și urmează să intre în vigoare la 30 de zile de la promulgarea acestuia.
Legea a fost elaborată de Serviciul de stat al Ucrainei pentru politici etnice și libertatea religioasă (HES) la ordinul președintelui Volodimir Zelenski, care a cerut acest lucru printr-un decret emis la 1 decembrie 2022. Atunci, șeful statului ucrainean cerea instituirea unui mecanism legislativ care să facă imposibilă desfășurarea activității organizațiilor religioase „afiliate centrelor de influență din Federația Rusă”.
Votată în prima lectură în octombrie 2023, legea a fost adoptată în lectură finală abia la 20 august 2024. Motivul întârzierilor a fost legat de lipsa unui consens între Serviciul de stat al Ucrainei pentru politici etnice și libertatea religioasă și deputații ucraineni. După sute de modificări, varianta inițială a legii care conținea doar două pagini, a crescut de zece ori, noua lege având deja 23 de pagini, notează publicația ucraineană Current Time.
În decurs de 30 de zile de la publicare legea va intra în vigoare, iar serviciul de stat al Ucrainei pentru politica etnică și libertatea de conștiință va întocmi regulamentele și actele de aplicare a prevederilor adoptate de deputați. Totodată, va fi creat un grup de experți care va studia documentele Bisericii Ortodoxe Ucrainene afiliate Moscovei.
Instanța de judecată va avea la dispoziție o lună pentru a examina cazul pe fond și a lua o decizie finală. În cazul în care va dispune lichidarea, judecătorul va constitui o comisie care va pune capăt activităților comunităților religioase. Nu este clar cum va funcționa procedura în practică, având în vedere că serviciul ucrainean pentru conștiința religioasă are doar un jurist.
Comunitatea religioasă ar urma să piardă dreptul de utilizare a bunurilor publice, în termen de două luni de la inițierea procedurilor, fără a fi nevoie de o hotărâre judecătorească, contractele de închiriere fiind reziliate automat. Cu toate acestea, ținând cont de practica curentă, procedura de transfer al bunurilor propriu-zise ar putea dura mai mult timp.
Cum va fi implementată legea
Problema este că în Ucraina, spre deosebire de multe alte țări (și, în primul rând, de Rusia), biserica în sine nu este o entitate juridică. Din punct de vedere juridic, sunt mii de entități juridice separate, independente, legate doar prin apartenența la această biserică - dar nu unite printr-o structură oficială unică.
Astfel, punerea în aplicare a legii va presupune ca statul să dea în judecată fiecare comunitate în parte. Potrivit diverselor surse, în prezent, Biserica Patriarhiei Moscovei din Ucraina are de la opt până la nouă mii de comunități pe teritoriul controlat de Kiev. În fiecare caz, comunitatea, după ce a pierdut cauza în primă instanță, va putea face recurs. Anticipând acest lucru, legiuitorii au scris în document că Curtea Supremă va fi autoritatea de recurs în astfel de cazuri, decizia sa va fi definitivă. Astfel, comunitatea religioasă suspectată de legături cu Rusia, are mai puține căi de apărare decât un participant la un proces civil obișnuit. Pe de altă parte, astfel, cauza se poate muta rapid la CEDO dacă comunitatea decide să-și apere drepturile în Curtea Europeană.
Care sunt criteriile de afiliere la Patriarhia Rusă
Depunând o cerere împotriva unei comunități, statul ucrainean va trebui să demonstreze că aceasta - fiecare comunitate specifică dintr-un sat sau oraș - este cu adevărat afiliată la Biserica Ortodoxă Rusă.
Criteriile de afiliere în lege sunt descrise astfel: prezența referințelor la Biserica Ortodoxă Rusă în actele statutare ale comunităților ucrainene sau, dimpotrivă, menționarea în actele statutare a Bisericii Ortodoxe Ruse și a filialelor sale din Ucraina. Ierarhii ucraineni ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene a Patriarhiei Moscovei au anunțat în mai 2022 că au părăsit Patriarhia Rusă și, în consecință, statutul acesteia nu mai este relevant pentru ucraineni. Totuși, acum acest lucru nu este suficient: deputații din Radă au precizat în lege că dovada încetării afilierii poate fi o declarație publică a ierarhilor ucraineni despre faptul că ei nu vor să mai facă parte din Biserica Ortodoxă Rusă, confirmată de documente relevante. Un astfel de document ar putea fi o scrisoare oficială adresată Patriarhului sau Sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse despre retragerea din Patriarhia Moscovei și organele sale de conducere.
Ideea de a interzice Biserica Ortodoxă Rusă și filiala sa din Ucraina a fost dezbătută încă din 2014, de la anexarea Crimeii și izbucnirea războiului din Donbas. La început, au fost adoptate două legi: una care a ușurat transferul de la o mitropolie la alta, ceea ce a permis celor circa 1.200 de comunități religioase să treacă la Biserica Autocefală a Ucrainei. A doua a obligat bisericile afiliate Moscovei să indice expres în numele lor acest fapt, dar nu a avut prea mare succes.
