Corespondență // Cum a obținut Pavel Durov, patronul rus al Telegram, naționalitatea franceză
Cum a căpătat rusul Pavel Durov cetățenia franceză? Să amintim cine este Pavel Durov, miliardarul rus în exil, CEO-ul platformei de mesagerie Telegram, care a fost arestat în Franța sâmbăta trecută, pe aeroportul Le Bourget de lângă Paris, în cadrul unei proceduri de acuzare a platformei Telegram de complicitate la numeroase cazuri legate de traficul de droguri, de glorificarea terorismului și hărțuirea cibernetică, precum și de absența totală de moderare pe platformă.
Prin avocații și juriștii pe care-și permit să-i plătească, uneori corupând și înalții funcționari ai etapelor intermediare, oligarhii ruși reușesc deseori să obțină cetățenia unor țări ale Uniunii Europene prin metode care pot părea stranii. De pildă, un scandal a izbucnit în Portugalia în jurul cazului precis al magnatului rus Roman Abramovich, care recent a primit cetățenia portugheză.
Roman Abramovich are astfel cetățenia portugheză din aprilie 2021, folosindu-se de o lege care le acordă automat cetățenia, dacă o solicită, descendenților evreilor sefarzi expulzați din Portugalia în.. sec. XV!…
Deocamdată, un nou decret-lege emis de guvern permite înăsprirea controlului asupra cererilor de naturalizare și reduce drastic numărul de solicitanți, decis să restricționeze acordarea cetățeniei portugheze descendenților evreilor sefarzi, expulzați din țară la sfârșitul secolului al XV-lea.
Din 2015 și de la adoptarea unei legi istorice de reparații, au fost depuse aproape 90.000 de cereri. Solicitări masive care au stârnit de la început mari suspiciuni. O anchetă vizează și pașaportul acordat miliardarului francez Patrick Drahi, șeful grupului Altice, de către Comunitatea Evreiască din Porto, care a validat 90% din cererile depuse acolo și a devenit foarte bogată în câțiva ani.
Comerțul cu pașapoarte sefarde acordate în Portugalia și Spania din 2015 încoace pare să fi generat profituri între 150 și 200 de milioane de euro.
În cazul lui Pavel Durov, fondatorul fostei «V Kontacte», care se dorea un soi de Facebook rusesc, iar acum șeful în exil al platformei și mesageriei Telegram - a cărui avere este estimată la peste 15 miliarde de euro - el a urmat o procedură rară – și foarte politică – cunoscută sub numele de „străin distins” , care permite guvernului să acorde un pașaport francez unui străin francofon care contribuie prin acțiunea sa deosebită la influența Franței și la prosperitatea relațiilor sale economice internaționale.
Totul e vag și nu se știe în ce fel a contribuit Durov la „influența Franței în străinătate", dar un lucru e limpede: până și țările occidentale practică, sub altă formă, poate mai elegantă, sistemul direct de comerț cu pașapoarte care le este reproșat unor țări estice din UE, cum sunt Bulgaria sau Cipru.
Ce este «Telegram»
Cu aproape un miliard de utilizatori la nivel mondial, un număr mare dintre ei în fostele republici socialiste și comuniste, inclusiv Rusia și Ucraina, Telegram a devenit, odată cu WhatsApp, unul dintre cele mai mari servicii de mesagerie din lume. Un succes legat de funcționalitățile grupului său de discuții, dar și de absența sa de moderare.
Un libertarian asumat, Durov spune că se opune, de fapt, oricărei „cenzuri”, iar aplicarea acesteia colaborează doar foarte marginal cu rechiziții judiciare și cereri de închidere de conturi sau grupuri de discuții. O situație de care profită mulți utilizatori: câteva minute de căutare în Telegram sunt suficiente pentru a găsi grupuri care vând droguri sau acte false, susțin terorismul sau promovează escrocherii cu criptomonede.
Din cauza lipsei sale de colaborare și a moderării deficitare a aplicării acesteia, Durov a fost vizat în Franța de un mandat de arestare: Ofmin, responsabil pentru lupta împotriva violenței asupra minorilor, a lansat discret o anchetă privind distribuirea conținutului de pornografie infantilă pe Telegram. Anchetă la care au fost asociate apoi mai multe servicii de investigație, pentru infracțiuni de la hărțuire cibernetică la crimă organizată.
Arestarea directorului general al unei astfel de aplicații populare este o premieră mondială - singurul caz, un judecător brazilian a ordonat în 2016 arestarea unui director senior local al Facebook, care a fost eliberat rapid. În trecut, multe guverne au încercat sau au amenințat să blocheze Telegram, dar niciunul nu a emis un mandat de arestare împotriva lui Durov sau a apropiaților săi.
La începutul anului 2022, Germania, iritată de lipsa de colaborare din partea platformei într-o anchetă asupra unei mișcări de extremă dreaptă suspectată de pregătirea unei lovituri de stat, amenințase că va bloca aplicația, înainte de un acord, al cărui conținut nu a fost făcut public, a fost atins. La sfârșitul anilor 2010, Rusia - fără prea mult succes - a încercat să blocheze serviciul pe teritoriul său, acuzând Telegram că nu colaborează cu serviciile sale de investigații, înainte de a renunța.
Dacă naturalizarea sa franceză a fost o sursă de întrebări, arestarea sa de sâmbătă pe aeroportul Le Bourget este, de asemenea, învăluită în mister. Autoritățile franceze nu au dezvăluit încă motivele precise ale arestării sale. Dar într-un context internațional în care problemele de securitate cibernetică și controlul rețelelor sociale sunt din ce în ce mai sensibile, viitorul acestui geniu al tehnologiei rămâne incert.
Autor: Dan Alexe
