Revista presei internaționale: Evoluția războiului ruso-ucrainean; Fondatorul Telegram, reținut în Franța
Publicațiile străine continuă să descrie evoluția războiului ruso-ucrainean, concentrându-și atenția asupra operațiunii militare a armatei ucrainene în regiunea Kursk a Federației Ruse. Mai multe publicații remarcă îngrijorările Kievului față de concentrarea trupelor din Belarus la frontiera cu Ucraina și estimează eventualele amenințări pe care le-ar putea reprezenta acestea pentru viitorul curs al conflictului militar. Unul dintre cele mai importante evenimente comentate pe primele pagini din presa internațională e arestarea în Franța a patronului serviciului de mesagerie criptată Telegram, Pavel Durov.
Forțele Armate ale Ucrainei își continuă ofensiva în regiunea Kursk a Federației Ruse, transmite Kyivindependent. Publicația îl citează pe reședintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, care a declarat că armata țării sale a ocupat duminică încă două localități ale regiunii Kursk și deține acum controlul asupra a 95 de orașe și sate ale Rusiei. Zelenski a dezvăluit mai devreme că principalul scop al incursiunii în regiunea Kursk în urmă cu trei săptămâni a fost prevenirea unei ofensive a rușilor în regiunea Sumî din nordul Ucrainei, amintește Kyivindependent. Aceeași publicație notează că pe 10 august, guvernul rus a anunțat o așa-numită „operațiune de combatere a terorismului” în regiunile Bryansk, Kursk și Belgorod, care se învecinează cu Ucraina și a evacuat deja peste 100 de mii de localnici.
Pe fondul operațiunii militare din Kursk, Belarusul și-a concentrat o bună parte din forțele sale armate la 50 de kilometri de granița cu Ucraina, relatează Дзеркало тижня. Publicația remarcă avertismentul transmis de ministerul de externe de la Kiev guvernului belarus căruia i-a cerut „să nu facă greșeli tragice pentru propria țară sub presiunea Moscovei”. Grupul independent de monitorizare „Beloruski Gayun” a comunicat citat de Дзеркало тижня că în apropierea frontierei ucrainene se află aproximativ 1.100 de militari belaruși - număr insuficient de forțe pentru a reprezenta o amenințare serioasă pentru Ucraina.
Ucraina continuă să treacă peste liniile roșii ale lui Putin, dar liderul rus nu îndrăznește să-și pună în practică amenințările, titrează The Washington Post. Ofensiva ucraineană din Kursk „a demonstrat că rușii blufează”, când amenință cu folosirea armei nucleare, scrie ziarul american. Or asemenea avertismente au răsunat în mod repetat de la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei în februarie 2022. The Washington Post enumeră mi multe operațiuni militare ale ucrainenilor care au depășit liniile roșii aparente ale lui Putin: scufundarea navei amiral Moskva, explozia de pe Podul Crimeei din 2022, lovirea cartierului general al Flotei Ruse din Marea Neagră la Sevastopol cu rachete franco-britanice Storm Shadow, atacul cu drone din 2023 asupra Kremlinului, asasinarea unor propagandiști pe teritoriul Rusiei și țintirea unor baze aeriene strategice situate la sute de kilometri distanță de Ucraina. Armele occidentale folosite de forțele ucrainene – HIMARS, tancuri, ATACMS și F-16 – au fost toate cândva linii roșii, amintește The Washington Post.
Unul dintre evenimentele care a obținut rezonanță în presa internațională e reținerea în Franța a fondatorului și directorului general al aplicației de mesagerie Telegram Pavel Durov, originar din Rusia. Postul de televiziune TF1notează că având cetățenie franceză, Durov a fost arestat sâmbătă seara după ce avionul său privat sosise din Azerbaidjan și aterizase pe aeroportul Le Bourget. Același post de televiziune notează că autoritățile franceze vor să afle detalii despre colaborarea lui Durov cu regimul de la Kremlin, or aplicația lui Telegram, care are aproape un miliard de utilizatori, permite schimburi confidențiale de informații între serviciile secrete ruse și spionii săi care acționează în occident. În plus, Telegram e o platformă care oferă armatei ruse posibilitatea de a-și coordona în secret operațiunile militare împotriva Ucrainei, notează jurnaliștii francezi. Le Monde remarcă faptul că oficial, Durov e suspectat că ar fi complice la infracțiuni de trafic de droguri, infracțiuni împotriva copiilor și fraudă riscând până la 20 de ani de închisoare. Totuși, mai multe publicații, între care Unian, admit că Durov ar putea avea legături cu serviciile secrete ruse. Și asta după ce în urmă cu mai bine de 10 ani a vândut FSB-ului prima sa aplicație de mesagierie V Kontakte, care în 2012 a avut un rol semnificativ pentru mobilizarea a zeci de mii de protestatari nemulțumiți de revenirea lui Vladimir Putin în funcția de președinte al Federației Ruse. Însuși Durov și-a părărsit țara în 2014 și a negat că ar avea legături cu serviciile ruse precizând că aplicația Telegram pe care a lansat-o în 2013 ar trebui să rămână un mediu liber de comunicare și independent de orice stat, remarcă Unian.
Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a declarat că Pavel Durov, a calculat greșit crezând că fugind din Rusia nu va trebui să coopereze niciodată cu serviciile de securitate din străinătate, transmite Reuters. Agenția de presă subliniază că Medvedev a vorbit despre o conversație pe care a avut-o cu Durov în urmă cu mai mulți ani, în care i-a spus că, dacă nu dorește să coopereze cu serviciile de aplicare a legii din Rusia, atunci va avea probleme în orice altă țară. Ambasada Rusiei la Paris a acuzat deja autoritățile franceze că „refuză să coopereze” cu Moscova în urma arestării în Franța a patronului serviciului de mesagerie criptată Telegram, Pavel Durov, care, printre altele, are cetățenie rusă, conchide Reuters.
