Revista Presei: Dacă pe 25-26 august 1991 se frământa ideea Unirii, la 27, dimineața, s-a decis că mergem pe calea Independenței
Cum a fost votată Declarația de Independență a Republicii Moldova în loc de actul Unirii cu România și de ce nu trebuie ratată oportunitatea aderării la UE, sunt principalele subiecte ale presei, trecute în revistă de Victoria Colesnic.
Dacă pe 25-26 august 1991 se frământa ideea Unirii, la 27, dimineața, s-a decis că mergem pe calea Independenței. Ziarul de Gardă propune un interviu cu Ion Mărgineanu, deputat în Primul Parlament al R. Moldova, care a povestit din culisele votării Declarației de Independență. Potrivit lui, atunci, se pregătea Unirea cu România. Dar, în ajun, fostul președinte Ion Iliescu a declarat că România nu poate primi la moment Moldova în componența sa. „Atunci s-a decis imediat să mergem pe calea Independenței. Dacă pe 25-26 august se frământa ideea Unirii, pentru care ar fi votat și mulți agrarieni, la 27, dimineața, Mircea Snegur, în care noi toți aveam încredere, a spus că mergem pe calea Independenței. Și s-a votat”, a spus Ion Mărgineanu.
Urcați în trenul aderării la UE, nu pierdeți oportunitatea. Următoarea poate veni peste 20-30 de ani, scrie Moldova 1 care a discutat cu cei trei președinți ai Țărilor Baltice, care au fost la Chișinău de Ziua Independenței Republicii Moldova. Cei trei șefi de stat au vorbit despre beneficiile de care au avut parte țările lor o data cu aderarea la Uniunea Europeană. De exemplu, PIB-ul Lituaniei a crescut de patru ori, salariile de cinci ori, iar investițiile străine directe au crescut de șase ori. Estonia crează parcuri eoliene pentru diversificarea surselor de energie și deconectarea de la resursele rusești. Iar președintele leton a menționat că fondurile europene, politicile în agricultură, educație și cercetare, toate acestea au influențat foarte mult nivelul de trai al poporului și dezvoltarea țării. Țările baltice sunt alături de Republica Moldova în parcursul său european, au reiterat președinții. Mai multe, vedeți în interviu.
Iar newsmaker.md are o analiză despre cum Țările Baltice au reușit să parcurgă drumul de la ieșirea din URSS până la aderarea la UE în 14 ani. Astfel, expertul WatchDog Andrei Curăraru a subliniat că, în primul rând, trebuie să luăm în considerare faptul că Țările Baltice aveau deja experiența independenței. Acest lucru le-a permis să se adapteze mai rapid la noul statut de țări independente și să înceapă imediat procesele de integrare europeană. Al doilea motiv, potrivit lui, este lipsa conflictelor teritoriale. Conflictul din Transnistria, izbucnit în 1992 în Moldova, a încetinit pentru mult timp integrarea europeană a țării. Iar fostul ambasador al Moldovei în Estonia, Victor Guzun, a menționat că succesul Țărilor Baltice a fost faptul că nu au încercat niciodată „să stea pe două scaune, așteptând ceva de la Occident și ceva de la Rusia.”
La cei 33 de ani de independență, cea mai mare problemă a noastră a fost lipsa unei viziuni de construcție a statului independent Republica Moldova. Radio Chișinău propune un interviu cu istoricul Sergiu Musteață, care este de părere că desi țara noastră a fost recunoscută din start ca un stat independent, din interior, nu a fost o viziune foarte clară a ce vrem noi să facem cu acest stat, încotro vrem să mergem. Elementul identitar a fost cel care a subminat și a divizat în continuare societatea. „Moscova ne privește în continuare ca pe o zonă marginală a imperiului pe care l-a avut. Acum este clar de ce speculează pe seama identității și de ce încearcă să combată integrarea europeană”, declară istoricul.
Compromiterea referendumului din 20 octombrie ar arunca Republica Moldova cu peste treizeci de ani în urmă și asta ar fi o catastrofă pentru țara noastră, susține poetul și publicistul Ion Hadârcă, declarația căruia poate fi citită pe [Moldpres.] (https://www.moldpres.md/news/2024/08/23/24006547) Lider al Mișcării pentru Eliberare Națională, Hadârcă este ferm convins că „Nu există o altă soluție decât un „Da” răspicat și o participare masivă” la plebiscit. „Consider că ne sunt deschise toate căile. Acum depinde de noi. Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană este un obiectiv realist, dacă vom menține, printr-un rezultat mai mult decât onorabil, un scor bun la acest referendum”, a spus Ion Hadârcă.
Trecem și la alte subiecte reflectate în presă. Incident grav pe un șantier din Capitală. Moldova 1 a urmărit cazul și notează că opt persoane au avut de suferit după ce planșeul de la etajul doi al unui viitor complex sportiv din sectorul Botanica s-a prăbușit peste ei. Potrivit șefulului Inspecției teritoriale de muncă Chișinău, Andrei Prisăcari, cinci persoane se află în stare gravă la spital. Pe caz a fost inițiat un proces penal în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor. De asemenea, urmează a fi efectuată expertiza tehnică a construcției.
Ziarul de Gardă scrie că administrația „GagauziyaLand”, finanțat de oligarhul Ilan Șor, spune că parcul de distracții „este echipat în conformitate cu toate standardele de siguranță” și se arată „surprinsă de acuzațiile nefondate ale forțelor de ordine”, după ce luni, 26 august, o fată de 10 ani s-a ales cu fractură dublă la picior în timp ce se juca la unul dintre terenurile amplasate pe teritoriu. Administrația parcului anunță că este pregătită să ajute familia și promite că va acoperi toate cheltuielile necesare legate de tratamentul și reabilitarea fetiței, astfel încât aceasta să se recupereze cât mai curând posibil”. Anterior, Inspectoratul General al Poliției a declarant că „deschiderea acestui parc de distracții pentru copii nu a fost autorizată de autoritățile competente nici până la moment, iar administratorii au riscat cu sănătatea și viața minorilor și au permis accesul acestora pe teritoriu”.
Iar pe final despre un eveniment din cultură. La Chișinău se va desfășura cea de-a zecea ediție a Zilelor Filmului Românesc, notează Moldpres. Cele mai de succes filme românești din ultimul an, selectate la mari festivaluri precum Cannes, Veneția și Berlin, vor putea fi văzute în premieră la Chișinău în perioada 26 - 29 septembrie, la Cineplex-Loteanu. Proiecțiile vor fi cu intrare liberă și vor fi urmate de discuții cu regizori, actori și producători.
