Luptă pentru limba română în regiunea transnistreană: Povestea Nadejdei Moscovciuc, profesoară la singurul liceu cu grafie latină din Râbnița
La 35 de ani de la revenirea la grafia latină, aceasta continuă să fie interzisă în regiunea transnistreană, unde se mai utilizează așa-zisa „moldovenească” în chirilice. Printre puținii care au luptat și încă mai luptă pentru limba română în regiunea necontrolată de autoritățile constituționale de la Chișinău sunt profesorii și elevii celor opt școli cu predare în grafie latină. Între ei este și Nadejda Moscovciuc care, de trei decenii, predă limba și literatura română la Liceul Teoretic „Evrika” din Râbnița.
Să predai limba română într-o zonă profund rusificată și controlată de Kremlin este o provocare, dar și o mare responsabilitate pentru promotorii valorilor naționale, ne-a mărturisit profesoara, într-un interviu pe care l-am realizat pe malul drept al Nistrului, la podul ce leagă Râbnița de Rezina, unde este amplasat unul dintre posturile ilegale de control.
„Nu este ușor. Dacă aici, în Chișinău, în Rezina sau în oricare dintre localitățile din partea asta de Nistru copiii pot auzi instantaneu, în orice moment, vorbindu-se în limba română, în partea cealaltă de Nistru, în afară de școala noastră și câteva emisiuni în așa-zisa moldovenească de la televiziunea Transnistriei, oamenii practic nu aud o limbă frumoasă, curată. Mulți nu au nici azi posibilitate să privească televiziunea moldovenească, să audă vorbindu-se, să citească liber în limba română oriunde ar fi”.
Atitudinea față de limba română și cei care o vorbesc s-a schimbat treptat în ultimii ani, observă Nadejda Moscovciuc. Româna nu mai este vorbită doar în șoaptă și nici evitată în locurile publice, cum era până nu demult.
„Lumea, deja, chiar și în târg, chiar și în centrele comerciale, nu se mai rușinează să răspundă în limba maternă. Nu știu care e cauza acestei schimbări de atitudine. Poate că lumea deja s-a săturat de situația aceasta incertă, poate că au fost convinși că va fi mai bine dacă va fi reintegrată țara.”
În plus, a crescut interesul locuitorilor regiunii transnistrene să studieze limba română la cursurile lansate anul trecut de Ministerul Educației și Cercetării.
„Este lume dornică să studieze limba română. Avem un număr mare de doritori de a studia limba. Am deja doi foști cursanți care au susținut examenul pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova. Un pic lucrurile se schimbă.”
Profesoara spune că încă mai speră că, într-o bună zi, Republica Moldova se va reîntregi, iar limba română va deveni singura stăpână pe întreg teritoriul țării.
„În suflet oricum vreau să cred că odată și odată se va întâmpla lucrul acesta și nu vom fi noi așa, ca frunza pe apă. Nici acolo (nr. red: pe malul stâng) nu suntem apreciați și primiți cu sufletul deschis, și nici aici (nr. red: pe malul drept) nu prea suntem. Cred că e nevoie de mai multă siguranță, consecvență, în pașii care se fac în raport cu regiunea transnistreană ar duce cumva la schimbarea situației. Nu vedem această consecvență, motiv din care nu ne simțim nici noi siguri pe acest teritoriu.”
Conform datelor Agenției Servicii Publice, în regiunea transnistreană sunt domiciliați 369.183 de locuitori. Din numărul total, 360.215 persoane dețin cetățenia Republicii Moldova. În ultimii cinci ani, potrivit datelor Biroului de reintegrare, au obținut cetățenia și acte de identitate emise de autoritățile de la Chișinău 24 497 de locuitori din regiunea transnistreană, dintr-un total de 35 682 de persoane.
